În 2016, primarul municipiului Topliţa s-ar putea retrage din administraţia publică | Informația Harghitei - jurnal independent
sâmbătă , 27 noiembrie 2021
Home » Politic » În 2016, primarul municipiului Topliţa s-ar putea retrage din administraţia publică
În 2016, primarul municipiului Topliţa s-ar putea retrage din administraţia publică

În 2016, primarul municipiului Topliţa s-ar putea retrage din administraţia publică

Stelu Platon: „Întotdeauna există o balanţă şi trebuie să existe un echilibru: cât din viaţa ta privată o pui în partea cealaltă, în public”

 

În primele părţi ale interviului realizat cu primarul municipiului Topliţa, Stelu Platon, am văzut principalele probleme cu care se confruntă comunitatea din Nordul judeţului, dar am trecut în revistă şi proiectele din viitorul scurt şi mediu al oraşului. Acum, în ultima parte, vă invităm la o discuţie cu omul politic Stelu Platon, cel care este şi preşedintele filialei judeţene a PNL.

Nordul judeţului la un an de la ruperea USL

În mod obişnuit, relaţiile interumane nu ar trebui să ţină cont de un contract. Dar când aceste relaţii au loc în politică, ruperea unei alianţe poate duce şi la destrămarea unor colaborări. Iar dacă adăugăm faptul că judeţul Harghita este unul special şi în privinţa politicii, atunci întrebarea dacă colaborarea dintre primarul şi preşedintele harghitean al PNL, Stelu Platon, respectiv deputatul şi ministrul Mircea Duşa a avut de suferit în detrimentul românilor după dispariţia USL este justificată, chiar şi la un an de când Crin Antonescu şi Victor Ponta treceau în tabere adverse.

– În ceea ce priveşte colaborarea, nu cred că au apărut rupturi. Dovadă că, în ciuda majorităţii consilierilor PSD, Consiliul local funcţionează, neapărând probleme majore.

Sigur că pe Ordonanţa 55 PSD ne-a luat doi primari, cu tot cu consilieri: primarii liberali din Gălăuţaş şi de la Subcetate. Acest lucru, din punctul meu de vedere, într-o relaţie care se declară corectă, nu este acceptabil. Acest lucru, oarecum, a răcit relaţiile între PSD şi PNL. Era şi firesc, dar nu s-a produs o ruptură, pentru că noi am pornit întotdeauna de la premisa că în acest judeţ suntem atâţia români câţi suntem (aproximativ 13%), că suntem 2-3 partide româneşti care contează şi că firesc ar fi să avem o colaborare în interesul comunităţilor şi al românilor. Reprezentăm votanţii români, dar nu numai, pentru că eu, de exemplu, la ultimele alegeri am fost votat şi de circa 33% dintre cetăţenii de etnie maghiară din Topliţa, chiar dacă UDMR avea candidat la primărie.

Declarativ, PSD aproape că a uitat de acel incident (n.a. – migraţia primarilor), dar viaţa merge înainte. În momentul de faţă, noi, Partidul Naţional Liberal, împreună cu Partidul Democrat Liberal suntem într-o procedură de fuziune – toată lumea ştie acest lucru. Suntem în faza în care, până în 30 martie, trebuie să reconfigurăm, de la nivel de organizaţie locală până la organizaţie judeţeană, această structură politică. Lucrurile se desfăşoară într-un ritm impus de conducerile celor două partide şi sperăm să nu întâmpinăm greutăţi, pentru că atunci când apar astfel de întâmplări politice sunt şi unele animozităţi…

Politica românească din judeţ în noul PNL

– La nivel de ţară, această fuziune nu a fost privită cu ochi buni în toate filialele judeţene. Aici, în Harghita, au apărut neînţelegeri între noii colegi de partid?

– Întâmplarea – altfel nu pot să o numesc – face să avem o problemă. După cum se ştie, la nivelul fiecărui judeţ s-au constituit acele comitete judeţene executive comune. Cu ocazia Consiliului Naţional, care a avut loc în 31 ianuarie, s-a votat o hotărâre prin care s-a stabilit algoritmul de constituire a acestor comitete judeţene, respectiv 80% din pondere o reprezintă rezultatele de la alegerile europarlamentare şi 20% primarii rămaşi după celebra Ordonanţă 55. Conform acestui algoritm şi în funcţie de numărul de deputaţi, Comitetul judeţean din Harghita trebuie să aibă 23 de membri: 12 membri ai PNL şi 11 ai PDL. Printr-un troc pe care nu-l înţelege nimeni, ne-am trezit că numărul membrilor este de 27 – cu 14 de la PDL şi 13 de la PNL. Evident, noi, PNL, am sesizat conducerea, s-a recunoscut că numărul real este 23 şi că a existat o înţelegere la nivel de lideri, dar că se va găsi o soluţie. Noi, PNL, am avut recent o întâlnire şi am spus că nu solicităm nimic decât să se respecte Hotărârea nr. 1 din 31 ianuarie, cu algoritmul pe care l-au votat o mie de oameni la acel Consiliu Naţional.

O să avem o întâlnire cu PDL ca să clarificăm acest lucru şi vom respecta hotărârea valabilă pentru toate organizaţiile judeţene din ţară.

Dacă facem o comparaţie între politică şi atletism, mai exact proba de alergare, atunci anul 2015 ar fi ultima turnantă înainte de linia dreaptă, reprezentată de alegerile locale şi parlamentare. Vă gândiţi să candidaţi pentru parlamentare? Sau veţi rămâne la cârma oraşului?

– Anul 2015 este unul în care se reconfigurează foarte multe lucruri în politica românească. În ce priveşte PNL, în primul rând se reorganizează structurile locale, judeţene şi naţionale. Este cert că anul acesta vor apărea şi proiectele politice la nivel naţional, la nivel judeţean şi la nivel local. Pentru că dacă un partid doreşte să fie serios, atunci el trebuie să vină cu nişte proiecte.

În legătură cu alegerile din 2016, după părerea mea este prematur să mă pronunţ în ceea ce priveşte ce voi face eu.

…Aş putea să spun că după aproape 7 ani de când conduc primăria, în care am pus în practică multe proiecte, poate că şi eu ar trebui să mă gândesc la o alternativă. Nu neapărat să candidez undeva. Nu am luat o decizie în acest sens.

Trebuie să vă spun că, din păcate, în administraţia locală uzura este enorm de mare: suntem în faza în care sunt tot mai puţini oameni cu care poţi lucra; salariile sunt la nivele inacceptabile; avem funcţionari cu studii superioare care se ocupă de fonduri europene pe salarii de 800-900 de lei; presiunile din partea instituţiilor statului care au rol de a verifica sunt tot mai mari şi mai dese; nu există lună lăsată de la Dumnezeu să nu fim verificaţi, oamenii sunt nevoiţi tot timpul să scoată documente, să de-a explicaţii… Atunci, în astfel de împrejurări, îţi pui întrebarea firească cât poţi să mai suporţi aceste presiuni, chiar dacă satisfacţiile – când faci ceva pentru comunitate – sunt destul de mari.

Este adevărat că am învăţat că undeva la 10-12 ani este bine să schimbi job-ul. Şi am constatat că, fără să vreau, pe la 10-11-12 ani mi-am schimbat job-ul. Am lucrat ca inginer într-o uzină, am lucrat vreo 10-12 ani numai în sistemul privat. Apoi, viaţa m-a dus în sistemul public: am fost vreo doi ani jumătate director de spital; dacă îi mai adunăm şi pe ăştia 8 ani (n.a. – cele două mandate de primar) s-ar putea să trag concluzia că am vreo 10-11 ani de când lucrez în sistemul public, oare n-ar trebui cumva să-mi reconfigurez activitatea?

Punând toate aceste lucruri în balanţă, fiecare om îşi evaluează el singur disponibilităţile şi viaţa. În fond, nici unul dintre noi nu suntem de neînlocuit. Este la fel de adevărat că am fost ales cu 76% de voturi în 2012; cetăţenii au apreciat ce am făcut şi ştiu că sunt foarte apreciat de cetăţeni pentru ceea ce am făcut şi ceea ce fac în continuare.

Fac parte din categoria acelor oameni care se bucură sincer când face ceva pentru comunitate şi eu am făcut nişte lucruri foarte importante. Începând de la o casă de cultură – aduceţi-vă aminte că în Topliţa nu exista o casă de cultură şi celebrul festival „Mioriţa” se ţinea pe scena din Bilbor. Avem, aşadar, cea mai modernă casă de cultură din judeţ; avem cea mai modernă staţie de epurare. Am asfaltat peste 30 de km de drumuri numai din reţeaua orăşenească – nu mă refer la drumul naţional de 8 km din centru şi până la ieşirea spre Borsec. Legat de acesta, le amintesc multora că în 2010 au ajuns asfaltatorii la Topliţa Moglăneşti şi au început să lucreze din partea cealaltă; am întrebat „de ce nu asfaltaţi oraşul?” şi au răspuns „n-aveţi proiect!”. Deci, în 2010 nu exista proiect pentru zona orăşenească.

Am făcut foarte multe lucruri pe partea socială. Întrebaţi câte primării din judeţ au un azil de bătrâni şi un centru pentru copii defavorizaţi; nu mă refer la centrele pentru vârstnici private.

Aceste lucruri îmi oferă satisfacţie. Dar, încă o dată spun, aceste satisfacţii şi această muncă pe care am depus-o trebuie să o pun în balanţă şi cu viaţa mea personală. Pentru că am o viaţă personală, am o familie. Să nu fim farisei… în primul rând, fiecare ţinem la viaţa noastră, la familia noastră şi după aia – unii mai mult, alţii mai puţin – lucrează şi pentru comunitate. Eu spun, cu mâna pe inimă, că m-am implicat foarte mult pentru comunitate şi acest lucru îl spun cetăţenii, pentru că am foarte multe mesaje de la ei care îmi confirmă acest lucru.

Închei subiectul, spunând că întotdeauna există o balanţă şi trebuie să existe un echilibru: cât din viaţa ta privată o pui în partea cealaltă, în public. Atunci când lucrurile sunt în regulă, când totul funcţionează, este relativ uşor. Atunci când apare un dezechilibru, evident că trebuie să te gândeşti foarte serios la viitor.

LIVIU CÂMPEAN

 

Comentarii:

comentarii

One comment

  1. Cei care vin mai rar pe acasa probabil gasesc schimbari de ordin estetic, insa realitatea e una trista in Toplita..oamenii nu au unde sa munceasca. Nu sunt incurajati investitori pentru a crea locuri de munca, dimpotriva, am ajuns sa-i imbogatim pe cei din alte parti (vezi firma Maramures care a furnizat termopanele pentru blocurile reabilitate termic, vezi firma care a pus pavajele in oras..si lista ar putea continua). Cred si eu ca d-lui Platon nu-i mai vine sa se complice in 2016 dupa ce s-a aranjat pe viata.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.