„Împreună putem mai lesne să căutăm răspunsuri la numeroasele provocări cu care se confruntă comunitatea românească în acest spaţiu multietnic şi pluriconfesional, bântuit de proiecte separatiste şi autonomiste” | Informația Harghitei - jurnal independent
joi , 19 septembrie 2019
Home » Cultură » „Împreună putem mai lesne să căutăm răspunsuri la numeroasele provocări cu care se confruntă comunitatea românească în acest spaţiu multietnic şi pluriconfesional, bântuit de proiecte separatiste şi autonomiste”
„Împreună putem mai lesne să căutăm răspunsuri la numeroasele provocări cu care se confruntă comunitatea românească în acest spaţiu multietnic şi pluriconfesional, bântuit de proiecte separatiste şi autonomiste”

„Împreună putem mai lesne să căutăm răspunsuri la numeroasele provocări cu care se confruntă comunitatea românească în acest spaţiu multietnic şi pluriconfesional, bântuit de proiecte separatiste şi autonomiste”

 Participanţii la Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie”, ediţia a XX-a, au respins cu fermitate proiectul de autonomie lansat de UDMR

 

Aproximativ 100 de specialişti din domeniul istoriei, etnografiei, sociologiei, muzeologiei, arhivisticii, din 30 de localităţi din întreg spaţiul românesc, din centre precum Bucureşti, Cluj-Napoca, Sibiu, Târgu-Mureş, Timişoara, Bacău, Turnu Severin etc. au participat, în municipiul Miercurea-Ciuc, vineri şi sâmbătă, la a XX-a ediţie a Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie”.

„Să mulţumim lui Dumnezeu că din cele patru zări ale spaţiului românesc ne-am întâlnit iarăşi astăzi, la noi, la Episcopie, marcând 20 de ani de când s-a aprins această candelă culturală. (…) Socotind numărul cercetătorilor care au trecut prin această sesiune au trecut de cifra 1.500. Peste 1.000 de comunicări au fost puse pe teasc. M-am uitat pe desfăşurătorul lucrărilor care vor fi susţinute în plen şi pe secţiuni şi am fost foarte bucuros pentru că aproape 80% din ele tratează probleme din spaţiul transilvan şi din acest spaţiu sud-est transilvan. Practic, frăţiile voastre, de mai mulţi ani, v-aţi trudit pe ogorul acesta transilvan, punând în valoare viaţă socială, istorie şi cultură şi credinţă românească”, a spus, vineri, ÎPS Ioan, Arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei, la Centrul Eparhial din Miercurea-Ciuc, în deschiderea lucrărilor Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie”, ediţia a XX-a, dedicată împlinirii a două decenii de la înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei.

De asemenea, Înalt Preasfinţitul Ioan Selejan a apreciat faptul că, pe lângă lucrări „care aduc istoria şi ne-o pun pe masă numai să o gustăm”, sunt şi comunicări care tratează probleme de actualitate, „care trebuie de acum studiate, pentru ca cei care vor veni după noi să nu cerceteze în istorie cu lupa, ci aşa cum dvs. puteţi să expuneţi lucrările foarte clare de aici”. „Am rămas foarte surprins că sunt câteva importante lucrări care vorbesc chiar de începuturile Episcopiei noastre, de înfiinţarea ei, de reacţii de bucurie şi de mai puţină bucurie din partea unora cu care trăim pe aici”, a mai spus ÎPS Ioan.

 

 Trebuie să avem aceeaşi poziţie FERMĂ împotriva fenomenului extrem de periculos şi a politicii păguboase în dauna românilor

La rândul său, subprefectul judeţului, Adrian Jean Andrei, a spus, legat de tema sesiunii, că „este unanim acceptat că istoria acestei zone a Arcului Intracarpatic nu începe cu colonizarea secuilor, iar după acest moment istoria nu se rezumă doar la cronica unei unice şi privilegiate etnii, aşa cum încearcă să prezinte lucrurile unii istorici maghiari interesaţi. Ea înseamnă convieţuire, interferenţe, complementaritate şi, nu în ultimul rând, o zestre comună de avere materială, morală şi spirituală, o anumită demnitate a dimensiunii istorice legate de un destin comun, care ar trebui să creeze o permanentă punte de legătură şi de apropiere, valori care se impun cu mare forţă în construcţia viitoarei Europe”. Acesta a amintit că, „din păcate, în sud-estul Transilvaniei istoria a fost şi una de durere, de nedreptate şi de intoleranţă. Aici, mai mult ca în alte părţi – excepţie satele româneşti rămase azi în Ungaria – s-au petrecut procese de deznaţionalizare masivă şi sistematică, în multe sate limba română fiind în prezent folosită doar în biserică”. Revenind în actualitate, subprefectul de Harghita a spus că „dacă discutăm despre zona în care ne aflăm acum, de mai multe ori s-au aflat aici, pentru a participa la cursurile Universităţilor de Vară de la Bálványos şi Izvoru-Mureşului sau la alte manifestări ştiinţifice personalităţi publice, cu putere reală de decizie. Cu toate acestea, de la Revoluţia din 1989, problemele de fond ale păstrării şi afirmării identităţii culturale, lingvistice şi confesionale ale românilor din Covasna şi Harghita nu şi-au găsit până acum o rezolvare temeinică”. Mai departe, Adrian Jean Andrei a afirmat că „se inoculează ideea monoculturalităţii maghiare, a ceea ce continuă să fie denumit pământ secuiesc, eludându-se caracterul multicultural al zonei, permanenţa prezenţei populaţiei româneşti şi interferenţele etnoculturale româno-maghiare care, de-a lungul secolelor, au marcat acest areal. Ştim cu toţii că în zonă sunt prezente practicile de separare, izolare şi autonomizare”. „Aşa cum mulţi din această sală, separat sau împreună am luat poziţie faţă de aceste aspecte, cred că şi astăzi trebuie să avem aceeaşi poziţie fermă împotriva fenomenului extrem de periculos şi a politicii păguboase în dauna românilor, nu doar ca atenţionare a celor care ar trebui să audă, ci şi ca un semnal de unitate a noastră”, a concluzionat vorbitorul.

Dr. Valerii Kavruk, directorul Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, a spus la rândul său că fără prezenţa cercetătorilor din întreaga ţară la aceste manifestări „noi, cei care suntem aici, nu am fi reuşit să ajungem la acele date, informaţii preţioase pe care astăzi încercăm să le punem în valoare. Nu numai în mediile academice, dar şi atunci când ne adresăm diferitelor categorii de public de la cei mici până la pensionari, care vizitează muzeele”. „În acest an, aşa am convenit cu organizatorul principal al acestei sesiuni, Centrul de Documentare Nicolae Colan, că vom încerca să punem accent mai mult nu numai pe cercetarea academică, aşa cum ne-am obişnuit, dar şi cum putem comunica mai bine cu cei mai mulţi oameni care din păcate nu citesc volumele acestea foarte savante, ştiinţifice, dintr-un motiv foarte simplu: nu au pregătirea necesară, nu au timp. Şi este în interesul nostru ca toţi, de la copii şi până la cei mai în vârstă, să aibă acces la istorie, cultură, civilizaţie”. Dr. Valerii Kavruk, răspunzând la o întrebare, a spus că „cea mai remarcabilă descoperire arheologică în acest spaţiu, în această vară, a fost descoperirea la cetatea dacică din Covasna a unei construcţii sacre, care poate fi egalată cu cele mai elegante şi somptuoase construcţii sacre din Munţii Orăştiei”.

 

 Conducerea Camerei Deputaţilor i-a oferit Vlădicăi Ioan o Diplomă de excelenţă

Dr. Mihail Gorgoi, consilier personal al ministrului Culturii, „un om care nu a trădat cultura neamului nostru românesc”, cum l-a numit ÎPS Ioan, a spus la rândul său că se simte onorat să participe la această manifestare. Acesta a amintit că în urmă cu 19 ani, în 1995, a venit pentru prima dată în această zonă şi tot atunci „am reuşit să facem nota de fundamentare pentru viitorul Muzeu al Carpaţilor Răsăriteni. Ne-am împotmolit un pic la Bucureşti din cauza, să-i spunem aşa, lipsei de inspiraţie a unor miniştri, la vremea respectivă. După ce s-a semnat am venit aici, în această sală. Şi pentru mine a fost o victorie pentru că reuşeam să o report în faţa istoriei şi culturii româneşti. Un patrimoniu care în acea vreme fusese dat la o parte”.

La finalul intervenţiei, dr. Mihail Gorgoi, care este şi consilierul personal al secretarului general al Camerei Deputaţilor, i-a înmânat ÎPS Ioan o Diplomă de excelenţă din partea conducerii instituţiei amintite. Diploma a fost oferită cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei şi de la întronizarea ÎPS Ioan în scaunul arhieresc, „pentru contribuţia adusă la dezvoltarea ştiinţei şi culturii, precum şi la propăşirea neamului românesc”, fiind semnată de preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Ştefan Zgonea, şi de secretarul general al instituţiei, Cristian Adrian Panciu.

 

 Cu astfel de profesionişti în studierea istoriei, culturii şi spiritualităţii româneşti din sud-estul Transilvaniei ne simţim mai puternici

Dr. Ioan Lăcătuşu, directorul Centrului European de Studii Covasna-Harghita, a spus în cuvântul său că „am crescut de la ediţie la ediţie, am ajuns la majorat şi iată-ne acum la vârsta marilor idealuri, lângă nucleul de bază al proiectului nostru. De la an la an au venit noi prieteni la fel de statornici şi motivaţi. Cu astfel de profesionişti în studierea istoriei, culturii şi spiritualităţii româneşti din sud-estul Transilvaniei ne simţim mai puternici. Împreună putem mai lesne să căutăm răspunsuri la numeroasele provocări cu care se confruntă comunitatea românească în acest spaţiu multietnic şi pluriconfesional, bântuit de proiecte separatiste şi autonomiste”. Acesta a afirmat că fiecare ediţie organizată neîntrerupt de două decenii a însemnat o mare izbândă. În legătură cu noutatea acestei ediţii a Sesiunii, dr. Ioan Lăcătuşu a remarcat includerea, la propunerea directorului dr. Valerii Kavruk, a secţiunii „Probleme de muzeologie şi patrimoniu cultural în sud-estul Transilvaniei”. De asemenea, la fel ca şi antevorbitorii săi, a apreciat activitatea ÎPS Ioan şi a Episcopiei pentru dăinuirea românităţii şi ortodoxiei în Curbura interioară a Carpaţilor.

Totodată, a amintit că cele aproape 100 de comunicări cuprinse în programul ediţiei din acest an a Sesiunii vor fi publicate în Revista Acta Carpatica, anuarul Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” şi a Centrului European de Studii Covasna-Harghita şi al Asociaţiei Stefadina.

Tot în deschiderea lucrărilor au transmis mesaje de felicitare la împlinirea a 20 de ani de la înfiinţarea Episcopiei şi a întronizării ÎPS Ioan: academician Horia Colan, dr. Teodor Ardeleanu din Baia Mare, redactor şef al revistei Familia şi conducerea Asociaţiunii Astra.

 

 Lucrări prezentate în plen, lansări de cărţi

După deschiderea festivă a urmat desfăşurarea lucrărilor în plen, moderate de ÎPS Ioan Selejan şi prof. univ. dr. Gheorghe Lazarovici. Au fost prezentate şase comunicări: prof. univ. dr. Gheorghe Lazarovici, cercetător ştiinţific, Cornelia Magda Lazarovici, Cluj-Napoca, Despre semne şi simboluri în munţii din Carpaţii Răsăriteni; pr. prof. dr. Vasile Olteanu, Muzeul Bisericii Sf. Nicolae din Şcheii Braşovului, Constantin Brâncoveanu şi Braşovul; cert. şt. gr. I dr. Gelu Neamţu, Institutul de Istorie „George Bariţiu”, Cluj-Napoca, Episcopul Andrei Şaguna dorit „rege” la 1848 şi salvator de la moarte a mii de români la 1849; prof. univ. dr. Valer Dorneanu, Episcopia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei, factor catalizator pentru întărirea credinței în Dumnezeu a românilor din sud-estul Transilvaniei, pentru păstrarea și dezvoltarea tradițiilor și a patrimoniului cultural strămoșesc;

Bucureşti, prof. univ. dr. Petre Ţurlea, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”, Bucureşti, Ecouri privind înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei în Parlamentul României; Mihai Nicolae, Un parteneriat eficient încheiat între Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, din cadrul Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei şi SC ŞTEFADINA Comserv SRL Bucureşti.

De asemenea, după lucrările în plen a urmat lansarea sau prezentarea a peste 20 de cărţi şi publicaţii. A doua zi a sesiunii au urmat lucrările pe cele cinci secţiunii: Istorie Bisericească; Istorie; Etnografie, Sociologie, Cultură; Probleme de Muzeologie şi Patrimoniu Cultural în sud-estul Transilvaniei. Asupra unor teme dezbătute vom reveni pe larg în numerele următoare. (Şt.P.)

 

 Demersurile lansate de UDMR chiar în preajma împlinirii a 100 de ani de la Marea Unire din 1 Decembrie 1918 jignesc profund conştiinţa naţională a românilor

Comunicările prezentate s-au bazat pe documente inedite, pe noi descoperiri de arhivă privind istoria românilor din sud-estul Transilvaniei, de la curbura interioară a Carpaţilor şi a convieţuirii lor cu secuii, în general armonioasă, firească şi reciproc solidară pe durata lungă a istoriei. Din păcate, nu au lipsit nici momentele de criză în relaţiile româno-secuieşti/maghiare din perioadele 1848-1849, 1940-1944 şi 1989-1990, toate abordate în lucrările sesiunii cu detaşare şi obiectivitate ştiinţifică. În acest context s-a subliniat ca prioritate de maximă importanţă necesitatea asumării istoriei reale de către acei istorici, publicişti şi lideri de opinie maghiari care au adoptat, cu îndărătnicie demnă de o cauză mai nobilă, o istorie deformată, o realitate contrafăcută a trecutului nostru comun pentru a crea baza ideologică a proiectelor separatiste şi autonomiste antiromâneşti.

Indirect, potrivit organizatorilor, lucrările sesiunii se constituie într-un apel adresat generaţiilor actuale de secui/maghiari locuitori în Covasna, Harghita şi Mureş de a nu se dezice de strămoşii lor cei reali şi nu inventaţi cu grandomanie ridicolă de unii „istorici”-ideologi, de a nu-şi abandona acei buni strămoşi ai lor care s-au implicat cu prietenie şi solidaritate în istoria românilor, fiind alături de Ştefan cel Mare la Podul Înalt, de Mihai Viteazul la Călugăreni, de alt strălucit voievod precum Petru Rareş etc., aceasta fiind o realitate implacabilă, de neşters şi de nefalsificat a istoriei noastre comune, mai arată organizatorii.

De asemenea, cei prezenţi la sesiunea de comunicări au respins cu fermitate proiectul de autonomie teritorială pe criterii etnice maghiare lansat recent de UDMR, o iniţiativă profund anticonstituţională şi o contrafacere artificială, fără nici o legătură cu realitatea noastră naţională, cu istoria Transilvaniei. Din dezbaterile sesiunii de comunicări a reieşit faptul că astfel de demersuri lansate chiar în preajma împlinirii a 100 de ani de la Marea Unire din 1 Decembrie 1918 jignesc profund conştiinţa naţională a românilor şi ele nu se justifică, deoarece concetăţenii de etnie maghiară dispun de absolut toate drepturile cetăţeneşti prevăzute în Constituţie, necesare perpetuării identităţii lor naţionale, se arată în concluziile organizatorilor evenimentului.

 

 În judeţele Covasna, Harghita şi parţial Mureş, românii de aici au nevoie de cel puţin tot atâtea drepturi şi facilităţi economice, politico-administrative, culturale şi educaţionale câte le au secuii/maghiarii din zonă

Mai mult chiar, s-a arătat că în judeţele Covasna, Harghita şi parţial Mureş, românii de aici au nevoie de cel puţin tot atâtea drepturi şi facilităţi economice, politico-administrative, culturale şi educaţionale câte le au secuii/maghiarii din zonă. S-a relevat, ca prioritate, susţinerea de către stat a instituţiilor, libertăţilor cetăţeneşti şi proiectelor culturale, ştiinţifice şi de dezvoltare identitară a românilor din zonă, nu numai a celor maghiare.

A fost reluat, şi cu acest prilej, apelul adresat înaltelor foruri ştiinţifice şi culturale ale României: Academia cu Institutele ei, universităţile, uniunile de creaţie etc., de a investi şi de a se implica în cercetarea şi promovarea istoriei şi vieţii spirituale româneşti în Covasna, Harghita şi Mureş.

Participanţii la sesiune au relevat necesitatea reluării tradiţiei nobile de solidaritate a societăţii din perioada interbelică prin adoptarea de către licee pedagogice, de către alte şcoli şi comunităţi din întreaga ţară a unor şcoli, parohii şi comunităţi româneşti din Covasna, Harghita şi Mureş.

Sesiunea a fost organizată de Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” din cadrul Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Liga Cultural-Creştină „Andrei Şaguna” şi Centrul Cultural „Miron Cristea”, cu sprijinul SC Stefadina Comserv SRL Bucureşti.

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.