Împăciuitorii…

Chiar dacă denumirea oficială a celor despre care mi-am propus să scriu acum nu este aceasta, eu nutresc speranţa că nu se va supăra nimeni şi o să înţelegeţi uşor de ce. Pentru că, pur şi simplu, îmi place cuvântul pe care l-am folosit în ideea de a vă face îndeajuns de curioşi spre a încerca să aflaţi ce se ascunde în spatele lui, în condiţiile în care puteam să folosesc la fel de bine cuvântul „mediatori”. Da, întrucât despre ei este vorba, despre acei profesionişti specializaţi în soluţionarea conflictelor, autorizaţi conform legii, care ştiu că „medierea reprezintă o alternativă la procesul în instanţă”.

Dar înainte de a dezvolta subiectul, vă reamintesc aici că, săptămâna trecută, Corpul Profesional al Mediatorilor din Judeţul (CPMJ) Harghita împreună cu Asociaţia mediatorilor au marcat la Miercurea-Ciuc Ziua naţională dedicată lor, alături de invitaţi. Şi dacă din partea Baroului de Avocaţi nu a răspuns favorabil nimeni, nu a fost nici o supărare, doamna Adreana Teslovan, preşedintele CPMJ, exprimându-şi speranţa că „vor veni data viitoare”.

Prezenţi au fost însă reprezentanţi ai Tribunalului şi Parchetului Harghita, ai Serviciului de Probaţiune, ai Inspectoratului de Poliţie, ai societăţii civile şi ai altor structuri din teritoriu, precum şi colegi de breaslă din judeţ şi din afara judeţului: domnul Ioan Matei, reprezentantul mediatorilor de pe lângă Curtea de Apel din Târgu-Mureş şi doamna Florina Letiţia Ştefan, vicepreşedinte al CPMJ Mureş.

Cu gândul că, chiar dacă nu am reuşit să nominalizez toţi participanţii la această frumoasă manifestare, voi fi iertată, vă invit şi pe dumneavoastră, stimaţi cititori alături de…

 Mediatori şi invitaţii lor

Mai întâi pentru a vă pune în temă cu procedura medierii, conflictele ce pot face obiectul medierii şi, nu în ultimul rând, cu avantajele medierii, aşa cum au fost ele prezentate de doamna Teslovan în debutul reuniunii.

Şi iată pe scurt câte ceva din ceea ce, cred eu, merită să reţineţi, fiindcă niciodată nu se ştie dacă nu vă va folosi. Procedura medierii, s-a afirmat, se bazează pe actul de voinţă a părţilor şi pe libertatea de a alege mediatorul dintr-o listă a mediatorilor autorizaţi, postată pe pagina web a Consiliului de Mediere, la adresa www.cmediere.ro.

Procedura medierii poate fi iniţiată atât înainte, cât şi după începerea procesului în instanţă, proces ce va fi suspendat până la finalizarea medierii. Ce va face mediatorul? „Va încuraja şi va facilita dialogul onest, constructiv între părţi, în scopul identificării unor soluţii acceptabile”. Odată încheiat „Acordul de mediere”, la cerere se restituie taxa judiciară de timbru, achitată pentru acţiunea în instanţă, acordul fiind, după cum sublinia şi d-l Ioan Matei, „legea părţilor”.

Cât priveşte conflictele ce pot face obiectul medierii, s-au amintit, de pildă, strămutările de hotare, împărţirea bunurilor dobândite în timpul căsătoriei, executarea obligaţiilor contractuale şi încetarea contractelor comerciale etc., alte detalii putând fi obţinute direct de la sursă: Corpul Profesional al Mediatorilor din Judeţul Harghita, str. Kőrösi Csoma Sándor, nr. 2, Miercurea-Ciuc, tel. 0366/40.11.56.

Cât priveşte avantajele, s-a spus că şedinţa de informare privind medierea este gratuită, iar onorariul mediatorului se negociază determinând un nivel rezonabil al costurilor. În plus asigură economie de resurse, de timp, de bani şi, fără discuţie, un beneficiu important în plan social.

 Dialog încrucişat, dialog interesant

Partea de dezbatere ce m-a captivat a adus în prim-plan personalităţi care, prin intervenţiile lor, şi-au exprimat un punct de vedere faţă de procesul medierii şi viitorul lui, accentuate fiind în context şi diferenţele dintre Justiţia retributivă şi Justiţia restaurativă.

De ce m-a prins această parte a întâlnirii?! Pentru că a fost momentul în care am descoperit poate un altfel de poliţist, un altfel de judecător sau un altfel de procuror, ca să mă rezum doar la aceste exemple, ale căror opinii privind subiectul zilei au fost susţinute de pilde de viaţă, deloc lipsite de umor.

Şi pentru a nu nedreptăţi pe cineva, am decis să nu folosesc nume ale invitaţilor plasaţi în afara cercului de mediatori, cu o singură excepţie…

Libere şi la obiect, discuţiile s-au legat uşor, fiecare participant intervenind spre a completa sau a accentua un aspect ori altul din ceea ce prezenta interes pentru vorbitorul anterior, puţine fiind situaţiile contradictorii.

Şi iată un prim punct de vedere: medierea nu va funcţiona dacă instanţa, poliţia şi parchetul nu o recomandă şi dacă oamenii nu vor fi convinşi de avantajele ei. Apoi, dacă părţile sunt convinse să se ducă la mediator, atunci ideal ar fi să meargă acolo însoţite de avocat.

Subliniind că un judecător poate spune în şedinţă publică doar ceea ce îi permite legea, un domn de la Judecătoria din Miercurea-Ciuc şi-a exprimat convingerea că cei care trebuie să facă ceva mai mult pentru a atrage atenţia asupra medierii sunt chiar mediatorii, specialiştii cărora domnia sa le recomandă să fie „ceva mai incisivi”, recomandare susţinută şi cu exemple de viaţă savuroase.

O dorinţă exprimată de d-na Rozica Radu, vicepreşedinte al CPMJ Harghita, a fost aceea a prezenţei avocatului alături de părţi, dorinţă exprimată de altfel şi de reprezentantul ales al mediatorilor de pe lângă Curtea de Apel din Târgu-Mureş, d-l Ioan Matei.

Au mai fost, de asemenea, aduse în discuţie puterea exemplului personal al mediatorului, ca armă de convingere, şi Instituţia Penitenciarului, care, în opinia unei simpatice doamne poliţist, are o raţiune. „Şi eu cred în binele din om, dar în toate trebuie să existe o limită…”.

Întrucât spaţiul alocat nu-mi mai permite să mă extind foarte mult, reţin aici sugestia doamnei poliţist cu privire la necesitatea editării unei broşuri care să ajungă în mâna fiecărui poliţist judiciar, precum şi disponibilitatea d-nei Adreana Teslovan de a participa, în scop informativ, la şedinţele profesionale ale poliţiştilor vizaţi.

Aflat printre invitaţi, excepţia despre care aminteam, domnul profesor Cristinel Glodeanu din Miercurea-Ciuc a venit cu o propunere salutară, şi anume aceea de a-i sensibiliza pe elevi în legătură cu medierea, fie în cadrul orelor de dirigenţie, fie cu ocazia altor activităţi, cum ar fi de pildă cele incluse în Programul „Şcoala altfel”.

Lăsând deschisă portiţa unui dialog, d-na Teslovan a informat plenul că a depus la Consiliul Judeţean Harghita un proiect care, dacă va fi aprobat, ar schimba, în opinia sa, multe lucruri în privinţa colaborărilor şi nu numai.

Intervenţii la subiect a mai avut şi d-na vicepreşedinte Florea Tünde, a treia persoană de contact, ce completează frumos echipa feminină a CPMJ Harghita.

Nu pot să închei acest articol fără a mai aminti aici faptul că primul punct de informare privind medierea şi mediatorii din acest spaţiu geografic, dintr-o serie de alte multe puncte avute în vedere a se înfiinţa, se află la parterul Bibliotecii „Kájoni János” din municipiul reşedinţă de judeţ, aşa că, dacă aveţi drum pe acolo şi vă interesează subiectul, treceţi-i pragul…

ŞTEFANA DRĂGHICI

Comentarii:

comentarii