Iarna întârziată pune în pericol culturile de toamnă şi pomii fructiferi

După un sezon rece cu sporadice episoade hibernale autentice, vremea s-a burzuluit din senin la sfârşit de primăvară calendaristică şi astronomică, aducând ninsori abundente şi temperaturi foarte scăzute, până la limita îngheţului

„Nu e bine! Ar trebui să fie iarnă în decembrie, ianuarie şi februarie, iar acum să vină primăvara şi nu invers”, dă glas directorul Direcţiei pentru Agricultură Harghita, ing. Török Jenő, uşoarei nelinişti, pe deplin îndreptăţită, provocată de frecventele capricii ale vremii.

Ne spune că ar fi bine ca ninsorile din aceste zile să se rezume la câţiva centimetri de zăpadă, care nu fac rău; dimpotrivă, precipitaţiile sunt binevenite, în condiţiile în care este secetă în straturile adânci ale solului. „Culturile semănate în toamnă sunt foarte frumoase, demult nu au mai fost aşa. Seceta, însă, persistă în adâncime, fiindcă iarna trecută a fost mai săracă în precipitaţii decât într-un an normal, ianuarie a fost o lună uscată, cu o medie de 2,3 litri de precipitaţii pe metrul pătrat şi chiar dacă în februarie a plouat mai mult decât de obicei – media lunii este de 25 l/mp, iar anul acesta s-a înregistrat o medie de 43 de l/mp – analizând ultimele şase luni, constatăm că avem deficit de apă în straturile mai adânci. Dar este mai rău dacă se aşterne zăpadă de 20-25 de centimetri acum, ar putea apărea bolile foliare”, a explicat ing. Török.

Temperaturile la limita îngheţului, prognozate pentru miercuri dimineaţă, sunt, la rândul lor, prilej de îngrijorare. În zonele mai calde ale judeţului, pomii fructiferi, sâmburoasele în special: caişii, prunii şi vişinii, sunt îmbobociţi, iar gerul ar putea să-i afecteze.

Preocupările momentului se leagă şi de arăturile de primăvară. Harnici cum îi ştim, producătorii din Harghita au început din vreme aceste lucrări, continuate cu pregătirea patului germinativ şi fertilizările. „În zonele Odorhei şi Cristur s-a trecut şi la semănături. Chiar şi în Ciuc am văzut ovăz şi grâu de primăvară semănate. Dacă nu se întârzie prea mult cu desprimăvărarea, nu sunt probleme”, ne asigură inginerul Török.

Pandemia de coronavirus, aflată în plină desfăşurare în România, îşi lasă amprenta inclusiv asupra sectorului agricol. Fermierii solicită măsuri concrete de sprijinire a continuării lucrărilor de primăvară în bune condiţii pentru protejarea persoanelor vulnerabile care desfăşoară activităţi agricole şi pentru asigurarea bunăstării animalelor din fermele zootehnice. Directorului Direcţiei pentru Agricultură Harghita aminteşte că în această perioadă importurile sunt îngreunate. În consecinţă, ar putea exista probleme în aprovizionarea cu produse chimice, în condiţiile în care cel mai important producător român de îngrăşăminte pentru agricultură, Azomureş, şi-a sistat activitatea pentru cel puţin o lună, începând de la 1 martie, în plină campanie agricolă. „S-ar putea să avem probleme cu aprovizionarea cu produse chimice. Cei care au asigurate sămânţa şi îngrăşămintele, nu suferă, pentru că tractoriştii lucrează individual şi mecanizat. Cei din Ciucul de Jos, la Sâncrăieni, au stocuri, dar ceilalţi, care nu s-au aprovizionat din timp, cel mai probabil vor avea probleme”, a afirmat Török Jenő.

Dar în tot răul este şi un bine: producătorii de cartofi din judeţ şi-au epuizat aproape în totalitate stocurile, la preţuri nesperat de bune, ca urmare a limitării importurilor.

„Vedeţi ce înseamnă dacă se opresc importurile, într-o săptămână s-au vândut mai mulţi cartofi din judeţ decât în patru luni. Şi nu numai la noi, ci şi în celelalte judeţele ale ţării unde se cultivă cartofi. A fost o vânzare bună, iar dacă acum o lună ne plângeam că a scăzut preţul de vânzare la producător, acum ne-am putut valorifica producţia la 1,8 – 2 lei kilogramul”, a concluzionat şeful agricultorilor din Harghita.

Din păcate, cartofii, ca şi alte produse, ajung la consumator la preţuri şi de trei ori mai mari, majorate mai mult sau mai puţin justificat de comercianţi.

D. MEZEY

Comentarii:

comentarii