Harghita, o altă lume: preşedintele UDMR, fără nici o şansă reală de acces la funcţie, a câştigat primul tur al alegerilor prezidenţiale | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 6 decembrie 2019
Home » Politic » Harghita, o altă lume: preşedintele UDMR, fără nici o şansă reală de acces la funcţie, a câştigat primul tur al alegerilor prezidenţiale
Harghita, o altă lume: preşedintele UDMR, fără nici o şansă reală de acces la funcţie, a câştigat primul tur al alegerilor prezidenţiale

Harghita, o altă lume: preşedintele UDMR, fără nici o şansă reală de acces la funcţie, a câştigat primul tur al alegerilor prezidenţiale

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, conduce cu 77,72% în preferinţele electoratului harghitean, urmat la o distanţă remarcabilă de actualul preşedinte al României, Klaus Iohannis (9,45%) şi de preşedintele PSD Viorica Dăncilă (4,1%), conform datelor furnizate de Biroul Electoral Judeţean (BEJ) Harghita

Datele oficiale arată că liderul UDMR, Kelemen Hunor a obţinut la primul scrutin prezidenţial 86.969 de voturi (77,72 %) din totalul celor 111.888 valabil exprimate.

Locul secund în ordinea preferinţelor electoratului harghitean îl ocupă, la o distanţă însemnată de acesta, preşedintele în funcţie Klaus Iohannis, votat de 10.574 de persoane (9,45%), urmat de şefa PSD, Viorica Vasilica Dăncilă, pentru care au optat 4.590 de alegători (4,01 %) şi de candidatul Alianţei USR-PLUS, Ilie-Dan Barna, votat de 4.193 de persoane (3,74 %).

Procente sub 3% au obţinut Mircea Diaconu de la Alianţa UN OM, ales de 2.045 de electori (1,83 %) şi Teodor Paleologu (Partidul Mişcarea Populară), care a întrunit sufragiile a 1.330 dintre votanţi (1,19 %). Clasamentul este completat de restul candidaţilor, care au fost votaţi de mai puţin de 1% dintre alegători, în fruntea căruia se află candidata umaniştilor la prezidenţiale, Ramona-Ioana Bruynseels, cu 810 voturi (0,72%).

La primul scrutin al alegerilor prezidenţiale de duminică, 10 noiembrie, în Harghita au fost înscrise pe liste permanente 268.076 de persoane. Potrivit datelor afişate de Biroul Electoral Central, au votat în total 113.462 de alegători, dintre care 103.388 au votat pe liste permanente, 8.682 de persoane cu drept de vot pe liste suplimentare şi încă 1.392 de electori la urna mobilă. Astfel, prezenţa la urne a fost de 42,32% la nivelul judeţului.

Numărul voturilor valabil exprimate este de 111.888, iar al celor nule este de 1.574.

Au solicitat urna mobilă

Urna mobilă a fost solicitată de 1.392 de persoane cu drept de vot din judeţ. Între acestea, au votat  la prezidenţiale peste 120 de deţinuţi de la Penitenciarul Miercurea Ciuc, după ce, în prealabil, şi-au exprimat, în scris, intenţia de a vota. Potrivit informaţiilor oferite de subinspector Tatiana Popescu, purtătoarea de cuvânt a instituţiei de detenţie, s-a solicitat urna mobilă pentru un număr de 123 de deţinuţi care şi-au exprimat intenţia de a vota, reprezentând 67,21% din totalul persoanelor private de libertate cu drept de vot din Penitenciarul Miercurea Ciuc şi mai mult de jumătate (56,42%) din totalul de 218 persoane care îşi ispăşesc pedepsele privative de libertate în această puşcărie. „Cel mai tânăr are 20 de ani, iar cel mai vârstnic a împlinit 70 de ani. În ceea ce priveşte infracţiunile comise, ele sunt cele specifice regimului închis de detenţie al penitenciarului: de la furt calificat şi tâlhării, până la infracţiuni mai severe, de tentativă de omor, omor, omor deosebit de grav şi omor calificat, pentru care execută pedepse cuprinse între 3 şi 17 ani de închisoare. Pentru ei au fost amenajate două cabine de vot în sectorul de detenţie, iar procesul de votare, care a durat aproximativ două ore, s-a desfăşurat în condiţii optime, fără incidente”, a precizat Tatiana Popescu. Conform legii, pentru a vota, persoanele lipsite de libertate trebuie să îndeplinească mai multe condiţii: să fie cetăţeni români, să aibă peste 18 ani, să deţină acte de identitate valabile şi să nu aibă interzis acest drept prin sentinţa de condamnare.

Urne mobile au fost solicitate şi la Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) din Miercurea Ciuc, pentru un număr de 181 de pacienţi internaţi şi 18 angajaţi – personal medical, care au lucrat duminică, în ziua alegerilor prezidenţiale, aceştia exprimându-şi dorinţa de a vota. Referentul de presă al SJU, Kiss Edit, a precizat că bolnavii au completat, anterior, o cerere scrisă prin care solicitau să-şi exercite dreptul la vot, aceasta fiind însoţită de o adeverinţă care atestă că sunt spitalizaţi. Potrivit sursei citate, urnele de la cele două centre de votare la care este arondată unitatea sanitară au ajuns la spitalul judeţean duminică după-amiază.

O urnă mobilă a poposit şi la arestul Inspectoratului de Poliţie Harghita, solicitată pentru o singură persoană care a dorit să-şi exercite dreptul de vot, a precizat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului, Gheorghe Filip.

Cărţi de identitate eliberate în regim de urgenţă, pentru vot

Angajaţii Direcţiei de Evidenţă a Persoanelor Harghita au lucrat sâmbătă şi duminică, pentru a veni în sprijinul persoanelor care aveau nevoie de acte de identitate valabile, pentru a-şi putea exercita dreptul electoral. Potrivit dnei Birta Zsuzsanna, în cursul zilei de sâmbătă au fost eliberate 114 acte de identitate, dintre care 12 sunt cărţi de identitate provizorii, iar duminică, în ziua alegerilor alte 74 de acte de identitate, 12 dintre acestea fiind cărţi de identitate provizorii.

Statistici

Cei mai conştiincioşi alegători din Harghita au fost cei din mediul rural, unde au votat 64.944 de persoane (57,24%), în vreme ce în mediul urban s-au prezentat la urne 48.524 de votanţi (42,46%), spre deosebire de restul ţării, unde s-a înregistrat o prezenţă mai mare în oraşe.

În Harghita au votat mai multe femei (59.721) decât bărbaţi (53.747).

Cât priveşte vârsta alegătorilor, majoritatea celor care s-au prezentat la urne aparţin categoriilor 45-64 de ani şi peste 65 de ani. La polul opus, cei mai puţini votanţi au vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani.

Scorul obţinut de UDMR la actualele alegeri este mai bun decât la scrutinul prezidenţial din 2014, când reprezentantul Uniunii a fost votat de 63% dintre alegătorii care şi-au exprimat opţiunea. Drept este că atunci Kelemen Hunor a avut un contracandidat etnic maghiar, pe reprezentantul Partidului Popular Maghiar din Transilvania, Szilágyi Zsolt, care şi-a adjudecat în jur de 10% din voturile electorilor harghiteni.

Daniela MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.