Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Harghita „în picioare pentru asistenţa socială” | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 29 martie 2024
Home » Societate » Harghita „în picioare pentru asistenţa socială”
Harghita „în picioare pentru asistenţa socială”

Harghita „în picioare pentru asistenţa socială”

Caravana „România se ridică în picioare pentru asistenţa socială” a poposit în Harghita la sfârşitul celei de-a treia decade a lunii martie, în plin decor hibernal. A fost al 22-lea judeţ care a marcat acest eveniment

Preşedintele Consiliului Naţional al Asistenţilor Sociali din România (CNASR), prof. dr. Doru Buzducea, a venit la întâlnirea cu asistenţii sociali din judeţ însoţit de vicepreşedinţii Cristian Roşu şi Ioan Durnescu şi de secretarul executiv Diana Cristea. În sala amfiteatru a consiliului judeţean au fost întâmpinaţi de preşedintele sucursalei teritoriale Harghita, Vormair Szilárd Árpád, reprezentant al Consiliului Naţional al CNASR.

„Nici condiţiile meteo nu ne pot opri din acest periplu naţional”, a remarcat preşedintele Doru Buzducea. „Avem în Harghita o filială frumoasă, cu oameni inimoşi, care se implică voluntar, de admirat pentru seriozitatea cu care îşi fac treaba”, a continuat preşedintele CNASR.

În alocuţiunea sa, acesta a semnalat problemele legate de salarizarea asistenţilor sociali şi inechităţile existente între anumite categorii „chiar în interiorul breslei”. De asemenea, a atras atenţia asupra lipsei de asistenţi sociali din reţeaua rurală de asistenţă socială, precizând că 70% dintre primăriile din România nu au angajaţi asistenţi sociali cu studii de specialitate. A reclamat, totodată, lipsa infrastructurii, serviciilor, instituţiilor tehnice şi logistice de specialitate în domeniu.

„Guvernul trebuie să susţină dezvoltarea sistemului de asistenţă socială. Am constatat că sunt primării sărace, care nu îşi permit salariul unui asistent social. Poate că o soluţie ar fi ca Guvernul, de la bugetul central, să îşi asume salariile asistenţilor sociali angajaţi de primăriile locale. Efortul bugetar al Guvernului ar fi nesemnificativ. Apoi putem să gândim împreună şi alte soluţii de dezvoltare comunitară, cu condiţia să avem specialiştii acolo unde e nevoie”, a declarat prof. dr. Doru Buzducea.

Directorul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Harghita, Elekes Zoltán, prezent la eveniment, a subliniat eforturile deosebite pe care le fac zi de zi cei aproximativ 120 de asistenţi sociali din judeţ, „al căror statut se confundă uşor, în zilele noastre, cu cel de asistat social”, făcând referire la neajunsurile cu care aceştia se confruntă.

„În opinia publică, în discursul public, asistenţa socială se foloseşte de multe ori în sens peiorativ şi se vorbeşte ca despre un domeniu în care resursele societăţii se irosesc. Asistenţii sociali reprezintă coloana vertebrală a activităţii noastre şi în domeniul protecţiei copilului, dar şi în cel al persoanelor adulte şi cu handicap. Asistenţii sociali au o imensă responsabilitate, ei sunt cei care trebuie să ia cele mai grele decizii privind soarta unor copii, persoane cu dizabilităţi, sau vârstnicilor, soarta unor familii, chiar a unor comunităţi în anumite situaţii. Ei sunt singurii care ar putea să spună câte familii problematice avem; deocamdată, nici măcar asta nu ştim”, a arătat directorul general Elekes Zoltán.

Preşedintele asistenţilor sociali din Harghita, Vormair Szilárd Árpád, a precizat că 10% din populaţia judeţului necesită asistenţă socială. Principalele probleme ale asistaţilor sociali sunt „sărăcia, lipsa unei locuinţe, dizabilităţile, problemele şcolare, de sănătate, existând şi persoane care se confruntă cu probleme multiple, fiind şi sărace, şi bolnave”.

„Toată lumea ar trebui să ajute astfel de oameni, nu ar fi trebuit să ajungem în situaţia în care numai asistenţii sociali să le ofere ajutor şi sprijin. Noi suntem puntea între autorităţi şi beneficiarii cărora trebuie să le purtăm de grijă, fără să le ştirbim demnitatea”, consideră Vormair Szilárd Árpád.

În opinia acestuia, asistenţii sociali trebuie să fie consultaţi la alocarea fondurilor pentru asistenţa socială, astfel încât decizia în problemele complexe ale acestui domeniu „să nu fie luată de persoane care doar cred că se pricep”.

Márton Klára este asistent social de ani buni. Îşi iubeşte nobila profesie pe care şi-a ales-o şi povesteşte că fiecare zi din viaţa unui asistent social este „o provocare”.

„În fiecare zi vedem alte şi alte probleme şi de aceea noi trebuie să fim creativi, ca să răspundem provocărilor. Nu e uşor, dar asta am ales şi ne place ceea ce facem. Noi suntem puţini, persoanele care au nevoie de asistenţă socială sunt multe, iar fondurile sunt insuficiente. Ar trebui ca cei care au putere de decizie să recunoască importanţa muncii noastre; ei cred că noi doar cheltuim bani fără rost, pentru că în munca noastră rezultatele nu sunt imediate şi nici foarte vizibile”, spune Márton Klára.

Asistenţii sociali nu sunt atotputernici, sunt oameni şi, în cele din urmă, problemele emoţionale se răsfrâng asupra lor.

„În activitatea de asistent social, cel mai greu este să mergi acasă cu povara pe care ai acumulat-o de-a lungul zilei, văzând oameni deznădăjduiţi, pe care nu îi poţi ajuta. Asistenţa socială este eficientă doar atunci când are şi uneltele de care are nevoie”, a explicat Vormair Szilárd Árpád.

Sistemul de asistenţă socială, creat în 1990, fără specialişti, nu mai face faţă problemelor sociale cu care se confruntă societatea în prezent.

Potrivit statisticilor prezentate, un român din 5 se confruntă cu sărăcia determinată de venitul insuficient, peste 80% dintre persoanele afectate de sărăcie fiind în această situaţie de mai mult de 2 ani, într-o ţară care raportează creşteri economice. O treime din populaţia ţării se confruntă cu privarea materială severă, nepermiţându-şi cele necesare unui trai decent. Unul din doi copii din mediul rural, respectiv unul din trei copii la nivel naţional, trăieşte în sărăcie şi din ce în ce mai mulţi părăsesc sistemul de învăţământ.

Astăzi, 2.500 de comune, din totalul de 2.860 existente în România, nu au asistenţi sociali, în condiţiile în care 43% din populaţia ţării trăieşte în mediul rural. Iar primarul unei comunităţi sărace nu va avea niciodată la îndemână un buget care să-i permită să plătească asistenţi sociali şi să dezvolte servicii sociale.

Specialiştii trag un semnal de alarmă: dacă lucrurile nu se vor schimba în domeniul asistenţei sociale, peste zece ani se va putea vorbi despre alte categorii de beneficiari.

„Unii dintre cetăţenii care astăzi sunt liniştiţi şi nu realizează importanţa sistemului de asistenţă socială, o vor simţi atunci când anumiţi cetăţeni se vor ocupa cu fenomene antisociale. Pentru că tinerii între 16 şi 29 de ani, categoria la care anul trecut s-a înregistrat cea mai mare rată a şomajului din ultimele două decenii, vor căuta să aibă bani – şi una dintre modalităţile prin care ei vor face rost de bani este participarea la infracţiuni”, a conchis Cristian Roşu, vicepreşedintele CNASR.

Harghita este al 22-lea judeţ care a marcat campania „România se ridică în picioare pentru asistenţa socială”.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.