Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Harghita este judeţul din care au plecat, definitiv din ţară, cei mai puţini tineri în 2018 | Informația Harghitei - jurnal independent
joi , 2 aprilie 2020
Home » Societate » Harghita este judeţul din care au plecat, definitiv din ţară, cei mai puţini tineri în 2018
Harghita este judeţul din care au plecat, definitiv din ţară, cei mai puţini tineri în 2018

Harghita este judeţul din care au plecat, definitiv din ţară, cei mai puţini tineri în 2018

  • La nivel naţional, au părăsit ţara peste 10.000 de tineri
  • La nivel de şanse oferite copiilor, Harghita se află în a doua parte a clasamentului pe judeţe

INACO – Iniţiativa pentru Comunitate a realizat o analiză care arată faptul că în anul 2018, din România au plecat definitiv peste 10.000 de tineri cu vârsta cuprinsă între 15 şi 34 de ani, printre aceştia nefiind luaţi în calcul cei care au plecat la studii sau la muncă.

Cei mai mulţi au fost din Bucureşti (peste 1.300), clasamentul primelor cinci judeţe fiind completat de Iaşi (aproape 800), Timiş, Bacău (peste 400) şi Galaţi (aproximativ 400). Judeţul Harghita, de altfel unul cu una dintre cele mai reduse populaţii, se află pe ultimul loc, de la noi din judeţ plecând definitiv din ţară câteva zeci de tineri. Cu cifre asemănătoare judeţului nostru sunt Covasna, Sălajul şi Gorjul.

Bucureştiul şi Clujul, zonele care oferă cele mai mari şanse tinerilor

Grupul Băncii Mondiale a realizat un amplu raport despre piaţa economică din România, intitulat Markets and People Romania Country Economic Memorandum. Acesta începe cu precizarea că de la criza financiară globală, economia mondială a înregistrat o scădere a productivităţii, însoţită de reducerea ritmului de convergenţă a economiilor mai puţin productive, inclusiv România. Din 2010, creşterea anuală a productivităţii în ţările OCDE (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică) a fost încetinită, menţinându-se la 0,9%, adică la jumătate din rata înregistrată în perioada dinainte de criză. Bineînţeles, această creştere a fost mai lentă în ţări cu o productivitate a muncii mai scăzută, încetinind ritmul de convergenţă în ţări precum România.

În ţara noastră, perioada 2009-2018 s-a caracterizat prin reducerea numărului de angajaţi în agricultură (o diminuare cu 28%, de la 2,8 milioane la 1,6 milioane). Aceasta a fost compensată de creşterea angajaţilor în comerţ, transport şi turism (în special zona hotelieră) – de la 1,7 milioane, la aproape două milioane – şi chiar mai mult în servicii sofisticate, ca informaţiile şi tehnologia informaţiei, unde numărul angajaţilor a crescut cu 27%, de la 122.000 la 185.000.

Indexul Capitalului Uman (HCI) se referă la productivitatea pe care un copil o va atinge la vârsta maturităţii, fiind luate în calcul condiţiile din ţările (regiunile) de provenienţă a persoanei şi condiţiile în care ar beneficia de servicii de educaţie şi sănătate de o calitate adecvată.

În prezent, scorul României este stabilit la 0,6, ceea ce înseamnă că nou-născuţii din România vor avea o productivitate de doar 60% când vor creşte. Scorul a fost stabili în 2018 şi este mai mic faţă de cel pentru perioada 2012-2017 (Grupul Băncii stabilise atunci valoarea HCI la 0,63). De precizat şi faptul că HCI este alcătuit din cinci indicatori: probabilitatea de supravieţuire până la vârsta de 5 ani; anii de şcolarizare preconizaţi ai copilului; calitatea învăţării; procentul din cei care astăzi au vârsta de 15 ani ce vor supravieţui până la vârsta de 60 de ani; şi proporţia copiilor care nu suferă de deficienţe de creştere.

Aşadar, ţinând cont de starea actuală din educaţie şi sănătate, se preconizează că un copil care se naşte astăzi în România, când va ajunge la maturitate va avea doar 60% din potenţialul productiv. HCI este mai mare în zona Bucureşti-Ilfov şi în judeţul Cluj, şi mai mic în judeţul Giurgiu. Se aşteaptă ca un copil care se naşte astăzi în Bucureşti – Ilfov sau în Cluj să atingă 69, respectiv 66% din potenţial când va ajunge adult, comparativ cu 53% în cazul unui copil născut în Stau Mare şi 49 procente în Giurgiu.

În ceea ce priveşte judeţul Harghita, se preconizează că un copil născut aici ar atinge la maturitate o productivitate de 57%, în timp ce unul din Covasna 54 de procente. Această valoarea plasează Harghita în a doua parte a clasamentului, în spate fiind 13 judeţe: Covasna (singurul din regiunea de dezvoltare Centru aflat în spate), Giurgiu (51%), Călăraşi, Ialomiţa (52%), Teleorman (53%), Mehedinţi (55%), Caraş-Severin (54%), Arad (56%), Vrancea, Tulcea (55%), Vaslui (54%), Bacău (56%), Satu Mare (53%).

Acelaşi raport evidenţiază faptul că un copil din România se poate aştepta la 12,2 ani de învăţământ preşcolar, primar şi secundar până la vârsta de 18 ani. Un copil născut în Harghita, la 18 ani, ar avea 12,5 ani de şcoală.

Îngrijorător este atunci când anii de şcolarizare sunt ajustaţi pentru calitatea învăţării, Banca Mondială estimând că un copil din România beneficiază numai de 8,8 de ani şcolarizare: un decalaj de învăţare de 3,4 ani, cel mai mare din UE. Cu alte cuvinte, din cei 12,2 ani de şcolarizare, de fapt, când împlineşte 18 ani, un tânăr a făcut doar 8,8 ani.

La nivel de ţară, aceşti ani de şcolarizare variază între 7 ani, în Giurgiu, şi 10,2 în Bucureşti-Ilfov; pentru Harghita este dată o valoare de 8 ani, atunci când se vorbeşte de ani de şcolarizare ajustaţi pentru calitatea învăţării, înregistrându-se un decalaj de 4,5 ani, unul dintre cele mai mari din ţară.

În fiecare judeţ, decalajul Indexului Capitalului Uman este influenţat de anii de şcolarizare ajustaţi pentru calitatea învăţării. Pierderea productivităţii din cauza performanţelor României, pe indicatori de sănătate (rata de supravieţuire în rândul copiilor şi adulţilor) este oarecum similară pe judeţe: o medie de aproximativ 8 procente. În medie, pierderea productivităţii datorată calităţii din învăţământ este în jurul a 22 de procente şi variază între 18 procente şi 29 de procente în Harghita, judeţele cu cel mai mic, respectiv cel mai mare decalaj.

∗∗∗

Concluziile Raportului Global al Competitivităţii scot în evidenţă şi faptul că, la nivel general, România se află pe locul 132 în lume din 137 de ţări analizate din perspectiva capacităţii de a-şi reţine resursa umană talentată în ţară.

Sinteză de L. CÂMPEAN

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.