Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Gheaţă fragilă pe Lacul Sfânta Ana | Informația Harghitei - jurnal independent
sâmbătă , 20 aprilie 2024
Home » Societate » Gheaţă fragilă pe Lacul Sfânta Ana
Gheaţă fragilă pe Lacul Sfânta Ana

Gheaţă fragilă pe Lacul Sfânta Ana

Dósa Levente, manager Pro Sfânta Ana: „Faţă de alţi ani, gheaţa este mult mai subţire, este periculos să vă aventuraţi!”

Iarna s-a lăsat îndelung aşteptată, punându-ne răbdarea la încercare. Şi-a făcut apariţia la mijloc de Gerar, albind peisajul şi bucurându-ne sufletele cu tabloul inegalabil al măreţiei şi splendorii naturii, pictat de căderea fiecărui fulg de zăpadă, luminoasă şi radioasă, dând liber la distracţie pe pârtii, la săniuş, plimbărilor prin munţi în săniile trase de bidivii sau de cai putere, scoţându-ne din starea de amorţeală la care am fost constrânşi în ultimele luni, pentru a retrăi bucuria sinceră a copilăriei.

În Rezervaţia naturală Lacul Sfânta Ana-Tinovul Mohoş ajung în fiecare weekend mii de persoane, nerăbdătoare să alunece pe cea mai lungă pistă de săniuş din Harghita. Între două coborâri, mulţi s-au oprit să admire frumuseţea lacului îngheţat şi nu s-au sfiit să se aventureze pe luciul împietrit de ger, cei mai îndrăzneţi până în mijlocul acestuia, pentru a se fotografia şi pentru a modela omătul în oameni de zăpadă şi ursuleţi de nea.

Dar Lacul Sfânta Ana nu este ca toate celelalte, iar unicitatea lui ascunde la fel de multe necunoscute, precum masivul care-l adăposteşte.

Pe gheaţă subţire…

Zilele trecute, conducerea bine-cunoscutei rezervaţii naturale trăgea un semnal de alarmă, printr-o postare lansată pe o reţea de socializare:

„Cu toate că sunt foarte drăgălaşi ursuleţii de zăpadă, pentru care îi felicităm pe artişti, nu putem să trecem cu vederea faptul că a fost o iresponsabilitate mare din partea lor aventurarea atât de departe pe gheaţa lacului. Este foarte important de ştiut că, datorită iernii blânde faţă de alţi ani, gheaţa este mult mai subţire şi de aceea ESTE PERICULOS SĂ VĂ AVENTURAŢI PE GHEAŢĂ!!! Dragi vizitatori, vă atragem atenţia asupra pericolului la care vă puteţi expune şi vă rugăm respectuos să nu intraţi pe gheaţă mai mult de câţiva metri de mal”.

Vrând să cunoaştem situaţia în detaliu, am aflat că explicaţia este una complexă, rezultat al unui cumul de factori care fac obiectul studiilor specialiştilor şi în prezent.

„Sfânta Ana este un lac care îşi roteşte apa de două ori pe an; este un proces natural la apele stătătoare. Pe timp de iarnă, dacă afară ar fi chiar şi minus 50 de grade Celsius, apa de la fundul lacului, care ajunge undeva la patru grade Celsius, urcă spre suprafaţă, în vreme ce apa de la suprafaţă coboară în adâncuri. Acest fenomen duce la subţierea gheţii şi chiar la topirea ei. Dar el nu explică şi retopirea locală a gheţii, existând acum şi pete de gheaţă acoperite de apă, care apar aleatoriu, din loc în loc pe suprafaţa lacului. În această ultimă situaţie, cauza este încă necunoscută. Există presupuneri că ar avea legătură cu erupţiile de gaze vulcanice; nu trebuie să uităm nici o clipă că Lacul Sfânta Ana şi Tinovul Mohoş se află în craterele unui vulcan încă nestins. Teoretic vorbind, poate să însemne şi o creştere a temperaturii în jurul camerei magmatice. Chiar dacă nu se cunoaşte cu exactitate unde se află aceasta, se ştie cu siguranţă că există magmă care intră în ea”, ne explică Dósa Levente, managerul Asociaţiei „Pro Szent Anna-Pro Sfânta Ana”.

O altă cauză ar putea-o reprezenta, potrivit acestuia, gazele rezultate în urma descompunerii mâlului acumulat de zeci de mii de ani pe fundul lacului.

„Am avut noroc iarna trecută şi în cea actuală, că nu am avut zăpadă multă şi s-a putut observa, după ce apa a ieşit la suprafaţă, topind zăpada, că dedesubt se petrece ceva. Dar într-o iarnă normală pentru Harghita, când stratul de zăpadă depăşeşte o jumătate de metru, topirea gheţii rămâne ascunsă sub omăt şi devine un fenomen periculos”, atenţionează interlocutorul nostru.

Şi dacă lacul îngheţat nu este o opţiune sigură pentru plimbări lungi deocamdată, puteţi să vă amuzaţi copios alunecând cu noile sănii, achiziţionate din Elveţia la începutul actualului sezon rece, pe cel mai lung derdeluş din judeţ, măsurând 1,5 kilometri. Deşi sunt mai joase decât cele vechi, sunt mai suple şi prevăzute cu mai multe elemente de siguranţă. Iar tractarea la urcare este o nebunie!

Vă mai spun că preţul de închiriere al unei sănii este de 30 de lei pentru o oră şi jumătate şi include tractarea până la linia de start. Închirierea saniei se face în baza unui contract, care prevede şi o garanţie de 100 de lei, ce vă va fi returnată la predarea vehiculului.

La intrarea în rezervaţie costul „parcării” este de 24 de lei/maşină pentru trei ore, indiferent de numărul ocupanţilor. „Mult!”, dau glas nemulţumirii unii dintre vizitatori, care poate nu bagă de seamă că intră într-o rezervaţie naturală, iar cea de la Lacul Sfânta Ana-Tinovul Mohoş este una dintre „bijuteriile coroanei” biodiversităţii României şi ale Europei, în faţa căreia mulţi biologi ai lumii se înclină.

Trebuie să ştiţi că în cei 24 de lei, aşa-numitul cost de parcare de la „Sfânta Ana”, sunt incluse nu doar parcajul în loc păzit, ci o mulţime de alte servicii asigurate oaspeţilor: taxele de vizitare ale celor două rezervaţii, ghizii, pentru care în oricare alt loc se percepe tarif separat, chiar şi pentru unul audio, transport gratuit la cerere pentru persoane de peste 65 de ani, pentru femeile însărcinate, copiii mai mici de cinci ani, dar şi pentru cei care întâmpină vreo problemă de sănătate, chiar şi contravaloarea combustibilului pentru maşinile care tractează săniile la urcare. În plus, turiştii se bucură de serviciile unui întreg sistem de administrare, care funcţionează astfel încât fiecare dintre cei care intră în rezervaţia naturală să se simtă bine şi în siguranţă.

Şi chiar dacă nu se observă, peisajul, care pare neatins de mâna omului, necesită îngrijire permanentă; la fel de „nevăzut” este şi rangerul care se strecoară discret printre noi, să adune de pe jos mucurile de ţigară şi gunoaiele aruncate aiurea de oameni care emit pretenţii, dar nu ştiu să-şi respecte semenii şi cu atât mai puţin natura. Ştiaţi că de pe teritoriul rezervaţiei se adună anual sute de metri cubi de gunoi, care se transportă la supra-cost, aria protejată nefiind într-o localitate?

Acelaşi bilet include accesul gratuit la toalete, spre deosebire de WC-urile publice din orice localitate aţi ajunge, unde fiecare intrare se taxează cu un leu/persoană şi acoperă şi cheltuielile de operare a acestora.

Există, însă, destui turişti care vizitează rezervaţia fără să contribuie nici măcar cu un leu la întreţinerea ei, parcându-şi maşinile cu câteva sute de metri mai jos, în zona de belvedere, porţiune protejată la rândul ei, circumscrisă ariei naturale Lacul Sfânta Ana-Tinovul Mohoş. Cel puţin 10-12 maşini sunt parcate zilnic acolo, pasămite pentru un scurt răgaz de cafea, pentru un ceai cald, pentru o fotografie sau un scurt video, pentru care adesea turiştii se suie cu picioarele pe mesele unde alţii îşi aşează mâncarea, înainte de a intra în rezervaţie, eschivându-se de la taxare.

„Vin pe jos de acolo, la săniuş în această perioadă, iar vara să viziteze cele două obiective de interes naţional şi nu contribuie cu nimic la întreţinerea lor. Aş apela la înţelegerea lor şi dacă tot ajung aici, este bine să ştie că aceşti bani, pe care vizitatorii îi achită la intrare, sunt folosiţi pentru întreţinerea întregului teritoriu. Rezervaţia nu beneficiază de nici un alt venit, noi nu avem nici subvenţie şi nici un alt sprijin material din alte părţi”, precizează Dósa Levente.

În plus, trebuie reţinut că în ariile protejate prin lege pentru conservarea unor ecosisteme, specii de plante şi animale importante sub aspect ştiinţific şi/sau peisagistic, oriunde în lume există reguli care trebuie respectate. De la ele nu este exceptat nici unul dintre turiştii de weekend sau de ocazie care intră în paradisul unic, adăpostit de milenii în cele două cratere ale Ciomatului Mare. Se pot obţine informaţii despre ele chiar şi înaintea vizitei, inclusiv prin intermediul tehnologiilor interactive, exprimate prin intermediul comunităţilor şi reţelelor virtuale.  

„Întotdeauna, când ajungi într-o rezervaţie naturală, este obligaţia ta de vizitator să te documentezi ce ai voie şi ce nu ai voie să faci, ce se recomandă şi ce nu, să respecţi indicaţiile personalului. La intrarea în rezervaţie, pe lângă programul de vizitare este un panou uriaş, care te avertizează în trei limbi (română, maghiară şi engleză – n.a.) că ai intrat într-o rezervaţie naturală. Este afişat şi regulamentul de vizitare, remarcându-se, inscripţionat cu roşu, ce este interzis. Oferim vizitatorilor noştri informaţii actualizate permanent şi pe cele două pagini de Facebook dedicate rezervaţiei noastre, care îi îndrumă de la un click distanţă. Folosim şi Instagram, deci în Social media avem o prezenţă cuprinzătoare”, evidenţiază directorul executiv al Rezervaţiei naturale Lacul Sfânta Ana-Tinovul Mohoş”.

Atunci când zăpada albeşte peisajul, magia pluteşte în atmosferă. Povestea de iarnă harghiteană poate fi una dură, a încrâncenării naturii să dăinuie pentru ea, pentru noi şi pentru generaţiile viitoare, dar şi una frumoasă, cu oameni care o preţuiesc şi o ocrotesc, arătându-i un minim de respect, fie el şi unul în valoare de 24 de lei, pentru frumuseţea şi minunăţiile cu care ne înconjoară.

D. MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.