GENERAŢIA MARII UNIRI | Informația Harghitei - jurnal independent
joi , 22 august 2019
Home » Societate » GENERAŢIA MARII UNIRI
GENERAŢIA MARII UNIRI

GENERAŢIA MARII UNIRI

100 de intelectuali români din judeţele Covasna şi Harghita (3)

Muzeul Unirii din Alba Iulia păstrează procesele-verbale, credenţionalele şi documentele intitulate „Hotărârea noastră” din toate comunităţile româneşti din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş. După cum este cunoscut, în ziua de 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia au fost prezenţi, în Sala cercului militar din cetate, 1.228 de delegaţi, din care 680 aleşi în cele 130 de circumscripţii electorale ale Transilvaniei, Banatului, Crişanei, Maramureşului şi Sătmarului. Dintre ei, 35 reprezentau cercurile electorale din comitatele Ciuc, Odorhei şi Treiscaune. Din actualul judeţ Covasna (comitatul Treiscaune): a) Cercul electoral Sfîntu Gheorghe (Săpşi-Săngeorgi) era reprezentat de: Ioan Modroiu, preot în Vama-Buzău (astăzi în judeţul Braşov); George Cerbu, preot în Întorsura-Buzăului; Nicolae Cristea din Sita-Buzăului; George Nistor din Teliu (astăzi în judeţul Braşov); Xenofon Comşa din Marcoş (Mărcuş); Nicolae Rusu, înv., Sita-Buzăului – supleant; b) Cercul electoral Aita-Mare era reprezentat de: Gheorghe Pakular din Aita de Mijloc (Aita Medie); David Pakular din Aita Mare; Ioan Şerban din Belin; Gheorghe Şolcoiu din Arini (astăzi în judeţul Braşov); Ioan Ardelean din Arini (astăzi în judeţul Braşov); c) Cercul electoral Covasna era reprezentat de: Alexandru Ciuncan, Alexe Teculescu, Ioan Sârbescu, Nicolae Jurebiţă – toţi din Covasna. Din actualul judeţ Harghita (comitatul Ciuc): a) Cercul electoral Cîrţa (Carifalău) era reprezentat de: Ioan Suciu, proprietar; Ioan Baciu, propr.; Platon Grigore, propr.; Ioan Platon, propr.; Dr. Emil Precup, prof.; toţi din Ghimeş; b) Cercul electoral Gheorghieni (Giurgeu) era reprezentat de: Dr. Petru Musca, adv. din Ditrău Hodoşa; Teodor Urzică; propr. din Subcetate; Dumitru Musca, propr. din Subcetate; Ioan Urzică, propr. din Sărmaş; Ioan Cotfas, propr. din Bilbor; c) Cercul electoral Sânmartin (Ciuc-Sânmărtin) era reprezentat de: Ioan Ţeran (Ţărcan), propr. din Lăzăreşti; Dumitru Suciu, propr. din Lăzăreşti; Ioan Muntean, propr. din Sânmărtin; Ilie Sabo, propr. din Sânmărtin; Toader Mureşan, propr. din Sânmărtin. Din actualul judeţ Harghita (comitatul Odorhei): Cercul electoral Homorod (Homorod-Ocland) era reprezentat de: Nicolae Ştefan din Jimbor; Vasile Suciu, învăţător din Archita (astăzi în jud. Mureş); Cercul electoral Cristuru Secuiesc era reprezentat de: Achim Pandrea din Feleag; Alexandru Murzea, econom din Vidăcut; Nicolae Maior jun. din Săcel; Eronim Bereşiu din Săcel. Din actualul judeţ Harghita, Cercul electoral Reghin era reprezentat şi de Dr. T. Liviu Tilea din Topliţa Română.

La 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia au mai participat şi 548 de membri de drept ai Marii Adunări Naţionale, reprezentanţi ai episcopiilor româneşti, ai societăţilor culturale, ai institutelor de învăţământ superior şi şcolilor medii, ai reuniunilor învăţătoreşti, ai reuniunilor de meseriaşi şi femei, delegaţii Partidului Social Democrat Român, ai gărzilor naţionale şi ai societăţilor studenţeşti. 13 dintre membrii de drept au fost din zona Ciuc, Odorhei şi Treiscaune: 2 protopopi români, 6 reprezentanţi ai unor reuniuni şi ai unei societăţi şi 5 reprezentanţi ai gărzilor naţionale româneşti, şi anume: protopopii Constantin Dimian din Treiscaune şi Dr. Augustin Tătar din Varviz (Subcetate); Virgil Nistor din Arpătac (Araci) şi Dr. Romul Oltean, avocat din Dobârlău din partea Reuniunii de cântări din Arpătac (Araci); George Popoviciu şi Dumitru Antal, ambii studenţi la Budapesta din partea Societăţii Petru Maior a universitarilor români din Budapesta, supleanţi fiind Traian Popoviciu şi Veturia Leucuția; George Axente şi Alexandru Axente, ambii din Arpătac (Araci) din partea Reuniunii femeilor române din comuna Arpătac (Araci); stegar Traian Ludu şi soldat George Şandru, ambii din Prejmer din partea Gărzii naţionale române din Treiscaune; Zaharia Maior şi ofiţer de administraţie Ilie Costea din partea Gărzii naţionale române din Vidacutul-român; Patrichie Murza din partea Gărzii naţionale române din Vidacutul-unguresc.

În Marele Sfat Naţional – organul provizoriu al puterii de stat din Transilvania până la unirea administrativă definitivă cu România, ales de Adunarea de la Alba Iulia, în şedinţa sa din 2 decembrie 1918, din comitatele Ciuc, Odorhei şi Treiscaune au făcut parte Dr. Augustin Tătariu, protopop din Subcetate, şi Dr. Petru Musca din Sărmaş, comitatul Ciuc; Vasile Suciu, învăţător şi Ioan Vătășan, preot, ambii din Archita, comitatul Odorhei; Nicolae Cristea din Sita-Buzău, Ioan Modroiu, preot din Vama-Buzău, Xenofon Comşa din Mărcuş, George Negoescu, preot din Vama-Buzău, David Păcurar din Aita Mare, comitatul Treiscaune şi Ghiţă Popp din Poiana Sărată, ca notar.

În Consiliul Dirigent al Transilvaniei (organism politic provizoriu, cu atribuţii legislative, executive şi administrative limitate, din perioada 2 decembrie 1918 – 4 aprilie 1920) a activat ca şef de serviciu la Resortul Cultelor preotul Virgil Nistor, viitorul episcop al Caransebeşului Veniamin Nistor, iar Dumitru Antal, viitorul episcop Emilian Antal, la Departamentul Ocrotirilor Sociale şi publicistul Ghiţă Popp în Comisia de Cenzori.

De remarcat faptul că la 1 Decembrie 1918, cei doi protopopi români de Alba Iulia, care au coordonat întreaga activitate a Comitetului de organizare a Marii Adunări Naţionale, erau originari din comitatul Treiscaune şi din comitatul Ciuc, respectiv protopopul ortodox Ioan Teculescu din Covasna, viitorul episcop al Armatei Române Justinian Teculescu şi protopopul greco-catolic Vasile Urzică din Subcetate.

Este bine cunoscut rolul episcopului ortodox al Caransebeşului, Elie Miron Cristea, viitorul patriarh al României, în organizarea şi desfăşurarea Adunării de la 1 Decembrie 1918 şi ca membru al delegaţiei care a prezentat actul Marii Uniri Regelui Ferdinand al României întregite.

Reprezentanţi ai românilor din actualele judeţe Covasna şi Harghita au participat la evenimentele care au condus la unirea Basarabiei cu ţara-mamă, din martie 1918. Tinerii publicişti Romulus Cioflec, Nicolae Colan şi Ghiţă Popp au făcut parte din grupul intelectualilor ardeleni, în frunte cu Onisifor Ghibu, care s-au implicat în apariţia primelor publicaţii şi manuale şcolare în limba română, cu grafie latină, în Basarabia. (Va urma)

Dr. Ioan LĂCĂTUŞU
Dr. Ana DOBREANU
Prof. Florentina TEACĂ

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.