GENERAŢIA MARII UNIRI

100 de intelectuali români din judeţele Covasna şi Harghita (2)

La toate marile evenimente şi proiecte identitare româneşti din viaţa publică a Transilvaniei din a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX, premergătoare Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, au participat şi reprezentanţii românilor din comitatele Ciuc, Odorhei şi Treiscaune. Astfel, sursele documentare îi menţionează la Revoluţia de la 1848/1849 pe protopopii Petru Pop (Breţcu), Ioan Moga (Vâlcele), Aron Boieriu (Gheorgheni), Ioan Boieriu (Aldea-Odorheiu Secuiesc), pe preoţii Ioan Bucşa din Belin, Ioan Cichi din Aita Mare ş.a.; la mişcarea memorandistă: pe juriştii Ioan Bucur din Topliţa, Patriciu Barbu din Odorhei, Gheorghe Pop din Poiana Sărată, Ioan Ţifrea din Subcetate, Alexe Oniţiu din Sf. Gheorghe ş.a.. În conducerea Asociaţiunii ASTRA activau Elie Miron Cristea (Topliţa), Octavian Codru Tăslăuanu (Bilbor), Justinian Teculescu (Covasna), Nicolae Bogdan (Hăghig) ş.a. În conducerea Societăţii Studenţilor Români „Petru Maior” din Budapesta erau Dumitru (Emilian) Antal (Topliţa), Pompiliu Nistor (Araci), Miron Crețu (Hăghig) ş.a. Au participat la înfiinţarea Muzeului Asociaţiunii ASTRA Octavian Codru Tăslăuanu şi Elie Miron Cristea. S-au dovedit publicişti de prestigiu la principalele reviste româneşti din Transilvania, tipărite la Sibiu, Braşov, Blaj, Arad, Pesta ş.a. Octavian Codru Tăslăuanu, Ghiţă Popp, Nicolae Bogdan, Romulus Cioflec (Araci), Nicolae Colan (Araci) ş.a. Autori de manuale şcolare au fost, tot din zonă, Constantin Dimian (Breţcu), Nicolae Bogdan (Hăghig), Gheorghe Zaharia (Întorsura Buzăului) ş.a., culegători de folclor din Araci Dimitrie Cioflec şi din zona Topliţei Elie Miron Cristea, iar Cristofon Purecel din Barcani a editat volume de poezii. La redactarea celor trei volume ale Enciclopediei Române (1900-1904), coordonată de C. Diaconovici şi a Şematismului jubiliar al bisericii greco-catolice din 1900 au contribuit Elie Câmpeanu (Gheorgheni). Documentele menţionează activitatea preşedintelui Asociaţiei Învăţătorilor Români din judeţul Treiscaune, Gheorghe Furtună din Covasna, şi contribuţia lui Nicolae Vecerdea din Sfântu Gheorghe la fondarea Băncii „Albina” şi a lui Elie Miron Cristea la fondarea Băncii „Lumina”.

După începerea Primului Război Mondial, numeroşi tineri români din comitatele Ciuc, Odorhei şi Treiscaune au trecut graniţa în România, prin aşa-numita „Vamă a Cucului”, şi s-au înrolat voluntari în Armata Română. Printre nenumăratele exemple, documentele consemnează numele celor 20 de tineri din localitatea Covasna care au luptat eroic la Mărăşeşti, dar şi al unor cunoscuţi fruntaşi ai românilor ardeleni, din această parte de ţară, precum Octavian Codru Tăslăuanu, Romulus Cioflec, Gheorghe Colan, pr. Ioan Rafiroiu, pr. Elie Câmpeanu ş.a. Deosebit de meritorie este şi contribuţia publicistului Octavian Codru Tăslăuanu, a medicului Pompiliu Nistor (Araci), a învăţătorului Gheorghe Tărlungeanu (Breţcu) ş.a. la înfiinţarea şi activitatea Corpului Voluntarilor Ardeleni şi Bucovineni militanţi pentru Marea Unire, format din militari români ardeleni şi bucovineni din armata austro-ungară, prizonieri în Rusia.

Este cunoscut şi procesul de spionaj înscenat de Guvernul de la Budapesta, înainte de începerea Primului Război Mondial, intentat celor 13 preoţi ortodocşi români din localităţile aflate la graniţa cu România, din comitatul Treiscaune, întemniţaţi în lagărele din vestul Ungariei. În rândul acestora s-au aflat: Ioan Coman (Sita Buzăului), condamnat la moarte, Ioan Modroiu (Vama Buzăului), Gheorghe Neagovici-Negoiescu (Întorsura Buzăului), Gheorghe Burlea (Barcani), Iosif Popovici (Sfântu Gheorghe), Aurel Nistor (Araci), Ioan Toma (Dobolii de Jos), Gheorghe Furtună (Covasna), Nicolae Rădoiu (Ozun) ş.a. De asemenea, sursele documentare redau dimensiunile prigoanei pornită asupra fruntaşilor români din zonă, după retragerea Armatei Române din Transilvania, în septembrie 1916. Au avut această soartă, printre alţii: pr. Ioan Tăslăuanu (Bilbor), pr. Elie Câmpeanu (Gheorgheni), preoteasa Ana Ciora, împreună cu opt ţărani (Zagon), Gheorghe Bânduş, primarul din Araci, împreună cu alţi 12 consăteni români, Aleman Ilarie, fostul primar al oraşului Sfântu Gheorghe şi Gheorghe Zaharia, fostul primar din Întorsura Buzăului ş.a.

Un rol important în păstrarea şi afirmarea identităţii naţionale româneşti din Transilvania l-au avut preoţii protopopi, în calitatea lor de lideri spirituali ai românilor ardeleni. În secolul al XIX-lea şi începutul sec. XX, în fruntea protopopiatelor ortodoxe şi greco-catolice din fostele scaune, respectiv comitate Ciuc-Giurgeu, Odorhei şi Treiscaune s-au aflat următorii: Protopopiatul Ortodox Treiscaune: Nicolae Popovici din Ozun, Radu Verzea din Săcele, Ioan Pop (Popescu) din Breţcu, între anii 1827-1835, Petru Pop din Breţcu (1835-1853), Nicolae Popescu din Mărtănuş (1853-1861), Ioan Petric din Braşov (1861- 1872), Spiridon Dimian din Breţcu (1873-1885), Dimitrie Coltofeanu din Breţcu (1885-1903), Constantin Dimian din Breţcu (1903-1920); Protopopiatul Ortodox al „Hăghigului şi Vâlcelelor”: Ioan Moga din Vâlcele (1847-1868); Protopopiatul greco-catolic al Treiscaunelor, cu sediul în Poian: Iacob Popovici (1839-1847), Moise Boieriu din Ghidfalău (1848-1859), Ioan Şolnoi (1859-1909); Protopopiatul greco-catolic al „Giurgeului şi Sepvizului”, cu sediul la Gheorgheni şi Frumoasa: Ioan Vijoli din Gheorgheni (1815-1843), Aron Boieriu (1843-1871). În 1871, vechiul arhidiaconat se desparte în două: Frumoasa şi Ghimeş, conduse de protopopii: Ioan Urzică (1871-1878), Gavril Ciobotar (1871-1884), Petru Dobreanu, George Crişan, Simion Cheţan, Iuliu Montani şi Artemiu Codarcea (1884-1896), Elie Câmpeanu (1896-1916); Protopopiatul greco-catolic Odorhei: Ioan Laslo (1780-1811), Ioan Boieriu (1812-1820), Ştefan Boieriu (1820-1834), Ioan Boieriu din Aldea (1834-1856), Alexandru Boieriu (1856-1897), Ştefan Şandor (1897-1916), Ioan Gergely (1917-1924). De subliniat activitatea acestora şi în calitatea lor de inspectori ai şcolilor confesionale ortodoxe şi greco-catolice şi gestionarea relaţiilor parohiilor şi şcolilor româneşti cu administraţia publică locală.

Pe acest fundament, chiar dacă majoritatea comunităţilor româneşti din comitatele Ciuc, Odorhei şi Treiscaune, mai ales cele din localităţile etnic mixte, erau mult slăbite, ca urmare a înăspririi procesului de maghiarizare, devenit politică de stat, după instaurarea dualismului austro-ungar din anul 1867, a avut loc participarea reprezentanţilor acestora la înfăptuirea Marii Uniri, de la 1 Decembrie 1918.

În luna noiembrie 1918, populaţia românească din cele trei comitate şi-a ales Consiliile Naţionale Române locale, s-au constituit Gărzile naţionale române comitatenses şi locale şi după publicarea, la 8/20 noiembrie 1918, a Apelului la convocarea Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, şi-a desemnat, în cadrul unor adunări populare, desfăşurate într-o atmosferă de entuziasm, delegaţii ce urmau să o reprezinte la Alba Iulia. (Va urma)

Dr. Ioan LĂCĂTUŞU
Dr. Ana DOBREANU
Prof. Florentina TEACĂ

Comentarii:

comentarii