Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Colocviile Naţionale „O.C. Tăslăuanu pe coordonatele timpului”, ediţia a XI-a
„Noi, bilborenii, trebuie să nu uităm niciodată şi să fim mândri că în satul nostru, în urmă cu 142 de ani, s-a născut, în familia preotului Ioan Tăslăuanu, unul dintre bărbaţii de frunte ai ţării, cei care, în urmă cu o sută de ani, au înfăptuit cel mai înalt şi mai dorit ideal al poporului nostru: unitatea naţională, prin Marea Unire de la 1918”, a spus Ilie Trif, primarul comunei Bilbor, la deschiderea festivă a celei de-a XI-a ediţii a Colocviilor Naţionale O.C. Tăslăuanu pe coordonatele timpului, care s-au ţinut în perioada 2-4 februarie, la Bilbor. Reiterând ideea că Tăslăuanu s-a simţit legat întreaga sa viaţă de leagănul naşterii şi copilăriei sale, managerul localităţii de la poalele Călimanilor a accentuat că „îl evocăm în acest început de an 2018, care este şi anul Centenarului Marii Uniri. Este şi visul pentru împlinirea căruia şi-a dedicat întreaga viaţă şi întreaga activitate ca jurnalist, scriitor, ca om politic şi patriot”.
Şi iscusitul povestitor Ioan Morar din Gherla a marcat, în sesiunea de comunicări ce a avut loc sâmbătă, identificarea funciară a lui O.C. Tăslăuanu cu locurile natale: „ori de câte ori descrie un colţ de natură, fie din Galiţia, fie de aiurea, se simte raportarea la munţii, codrii şi râurile din Bazinul Călimanilor”. Deşi tatăl său, preotul Ioan, l-ar fi dorit continuator al slujirii la altarul din localitate, „aventurile sale s-au dovedit a fi mai de folos decât slujba de umil preot în sătucul de munte, făcându-l mândru pe tatăl său”.
Credinţa fiului Bilborului în eternitatea culturii ţărăneşti a fost de asemenea reiterată de prof. Vasile Stan, care amintea că, pe când se ocupa cu aranjarea expoziţiilor etnografice la Muzeul de istorie şi etnografie al ASTREI, condus din 1909 de O.C. Tăslăuanu, acesta îi solicită fratelui său, Petrache, director de şcoală în acea perioadă, să-i trimită de la Bilbor articole populare autentice, create în familiile sătenilor. De altfel, în toate scrierile sale, în care a consemnat „paşii pe care i-a făcut într-o viaţă cu multe realizări, dar şi neajunsuri determinate de intrigi politice, a rămas întotdeauna omul unor convingeri întemeiate pe libertatea şi demnitatea cetăţeanului, pe eternitatea lumii săteşti şi pe credinţa superiorităţii culturii tradiţionale a ţăranilor”. Despre faptul că Tăslăuanu „era vrăjit de ideea unităţii naţionale încă din adolescenţă” a vorbit şi d-na Mihaela Vâlcan.
La ediţia din acest an a Colocviilor naţionale au vorbit, au prezentat referate, comunicări şi studii profesori universitari, cercetători, arhivişti etc. din Capitală, din judeţele Mureş, Prahova, Iaşi, Covasna, Harghita, dar şi alţii care au trimis lucrări şi referate ce se vor regăsi în ediţia care se va tipări în următoarele luni a revistei Colocviilor şi care se va distribui cu ocazia sărbătorii fiilor satului din vară.
Desfăşurând un dens „concentrat istoric” al ideii Unirii, care emana din toate gesturile intelectualilor timpului, dar şi din atitudinile slujitorilor bisericii, prof. Marioara Angelica Stan a accentuat că pe acest fond şi în aceste împrejurări se naşte, „într-un sat dezbinat sfâşietor de frontierele Imperiului Austro-Ungar”, Octavian C. Tăslăuanu, care a crescut în acest mediu, iar ideea Unirii i s-a întreţesut în conştiinţa culturală şi etnică, în ethos-ul său.
Dr. Traian Chindea din Miercurea-Ciuc, care a fost şi unul din moderatorii Colocviilor, a susţinut o interesantă lucrare despre suferinţele zecilor de mii de români obligaţi să lupte pentru scopuri şi interese străine, dintre care unii au ales să se refugieze în România, alţii să părăsească tranşeele şi să treacă individual la adversarii Imperiului, alţii să dezerteze în masă, alţii, ameninţaţi cu legile marţiale şi cu represalii asupra familiilor, au rămas să servească pe mai departe împăratului. De remarcat este că în Apuseni, în Maramureş, în zonele împădurite ale Carpaţilor Meridionali, detaşamente înarmate atacau oficialităţile locale, castelele nemeşilor, depozitele de alimente etc. Însuşi Tăslăuanu, martor fiind la abuzurile şi insolenţele ofiţerilor unguri, spunea cu obidă: „în sufletele noastre mijea nădejdea unei răzbunări înfricoşate…”.
Manifestându-şi satisfacţia că la lucrările colocviului sunt atât de activi reprezentanţii Asociaţiunii ASTRA, cercetătorul prahovean Traian Cepoiu a atras atenţia că aşa cum nu trebuie uitată contribuţia bisericii la Marea Unire, nu trebuie omis că 96 la sută dintre membrii Consiliului Dirigent au fost astrişti – şi abia ceilalţi 4 la sută oameni politici! „ASTRA, care a lucrat întotdeauna în strânsă comuniune cu biserica ardeleană, a avut un rol atât de mare încât nici azi nu ni-l putem închipui la adevărata sa dimensiune. Este o chestiune care scapă mereu multor autori care se ocupă de această problematică”, a întărit vorbitorul, înainte de a insista asupra temei sale principale – atitudinea lui Tăslăuanu faţă de politica de neutralitate a României la începutul Primului Război Mondial, când, ca şi astăzi, presa naţională nu avea conştiinţa momentului şi trata marea oportunitate a Unirii cu o atitudine neutral-cuminţică.
Dr. Teodora Giurgiu şi drd. Daniel Nicolae din Capitală au adus informaţii complet noi din Jurnalul de Operaţii al Diviziei 7 Infanterie, unde, în 1917, Cartierul General oferea nume de cetăţeni din Bilbor, Tulgheş, Topliţa, Sita Buzăului, Poiana Sărată, Şoimuş, Rebrişoara, Nuşfalău, Deda, Reghin etc. cu care trebuia să se ia legătura pentru informaţii certe asupra situaţiei din zonă sau pentru legătura cu Comitetul Naţional. Aşa cum era de aşteptat, de la Bilbor era nominalizat Octavian C. Tăslăuanu. La fel de riguros şi de exact, dr. Alin Spânu din Bucureşti a vorbit detaliat despre activitatea personalităţii omagiate ca şef al Biroului de Informaţii al Corpului IV Armată, despre modul vizionar în care acesta vedea o astfel de activitate, mult mai apropiată de ceea ce ea avea să devină în viitor decât de realităţile anului 1917.
Profesorul topliţean Ciprian Fărcaş a prezentat, cu imagini relevante, acţiunile militare ale Primului Război Mondial din zona Bilbor-Topliţa, dar şi o interesantă trecere în revistă a presei franceze care îl remarca pe O.C. Tăslăuanu, vorbind fie despre acţiunile sale culturale şi politico-diplomatice, fie despre cărţile şi articolele sale de poziţie; prof. Vasile Stancu din Sf. Gheorghe considera că fiul Bilborului n-ar trebui să lipsească nicidecum din istoria diplomatică a ţării, căci asupra vizionarismului său politic nu pot exista discuţii, iar prof. Ilie Şandru a readus în memorie pagini din Jurnalul de însemnări al personalităţii omagiate şi a citit pagini literare din creaţia sa care se referă la anumite situaţii care-l privesc direct pe O.C. Tăslăuanu. Nu trebuie uitat admirabilul moment artistic oferit de un mic grup folcloric local.
Partea de sâmbătă a Colocviilor Naţionale s-a încheiat cu călduroase cuvinte adresate de către Pr. Protopop Dumitru Apostol la adresa participanţilor şi organizatorilor – Primăria Bilbor, Centrul Cultural Topliţa, Asociaţia Filantropia, Cercul ASTRA Luceafărul şi Parohia din Bilbor, Fundaţia Miron Cristea din Topliţa.
Tot la această ediţie a Colocviilor „Tăslăuanu” s-au oferit, din partea Despărţământului ASTRA Covasna-Harghita, Diplome de onoare unor membri merituoşi cu ocazia împlinirii a 15 ani de la înfiinţarea Cercului Luceafărul din Bilbor. Duminică, cei prezenţi la manifestări au luat parte la Sf. Liturghie oficiată la biserica din localitate şi, apoi, la o slujbă de pomenire la bustul lui O.C. Tăslăuanu, unde au depus o coroană de flori în memoria celui omagiat.
Consemnare de M. GROZA
