Faptele antisociale ale unor romi scad la zero toleranţa populaţiei majoritare faţă de întreaga etnie | Informația Harghitei - jurnal independent
joi , 2 iulie 2020
Home » Societate » Faptele antisociale ale unor romi scad la zero toleranţa populaţiei majoritare faţă de întreaga etnie
Faptele antisociale ale unor romi scad la zero toleranţa populaţiei majoritare faţă de întreaga etnie

Faptele antisociale ale unor romi scad la zero toleranţa populaţiei majoritare faţă de întreaga etnie

Prefectul judeţului Harghita cere autorităţilor locale evidenţe clare cu privire la numărul cetăţenilor romi din localităţile judeţului, să soluţioneze problema lipsei documentelor de stare civilă, de identitate şi locative ale acestora, măsuri pentru descurajarea faptelor antisociale, dar şi de integrare a romilor

Problemele deosebite generate de unii reprezentanţi ai comunităţilor rome din judeţ, cei mai mulţi venetici fără documente de identitate sau posesori de cărţi de identitate provizorii, primiţi în spaţiu de alţi romi stabiliţi la Topliţa, la Şimoneşti, la Plăieşii de Jos, ori la Cozmeni, care generează stare de nesiguranţă şi de frică în rândul populaţiei, provocată de ameninţările proferate, de agresiunile şi infracţiunile pe care le comit, au făcut obiectul dezbaterilor din cadrul Grupului de lucru mixt pentru romi.

Topliţa este oraşul harghitean cu cei mai mulţi romi, povesteşte primarul municipiului de pe Mureşul Superior, Stelu Platon. În urmă cu aproximativ şapte ani, comunitatea locală de romi, care locuia în centrul oraşului, într-un bloc construit în vremea comunismului, „distrus aproape în totalitate”, a fost mutată în două blocuri ridicate în urmă cu aproximativ un deceniu şi jumătate. Ulterior, o parte a comunităţii s-a stabilit în zona periferică a oraşului, pe proprietăţi private, în zona aşa-numitului pârâu al Baicăului şi pe Zăpode, unde s-a format o comunitate „oarecum stabilă”. Rândurile comunităţii rome au fost suplimentate an de an de romi veniţi din alte zone ale judeţului – Ditrău, Sânsimion, Sânmartin – dar şi din judeţul Mureş, plecaţi de acolo la presiunile populaţiei majoritare. Aşa se face că, într-o zonă majoritar românească, cei mai mulţi romi (peste 70%) sunt vorbitori de limbă maghiară. „În ultimul an şi jumătate, romi din alte localităţi, în special din zona Gheorgheni, unde, după cum ne-au spus ei, există o atitudine nu tocmai prietenoasă, lipsită de toleranţă a localnicilor faţă de ei, au cumpărat circa 22-23 de case modeste de la topliţenii plecaţi de mulţi ani din localitate, iar comunitatea romă a crescut, din punctul nostru de vedere, inexplicabil şi inadmisibil de mult. Noi îi monitorizăm, facem tot ce ne permite legea, le-am dedicat şi o grădiniţă-şcoală copiilor romi la Moglăneşti, prin proiecte li s-a asigurat şi masa de prânz, li s-au cumpărat maşini de spălat şi multe altele. Problema este că statul român nu are nici o strategie pentru comunităţile de romi, au tot felul de comitete, comisii şi comiţii care se întâlnesc lunar, fac planuri frumoase pe hârtie, dar nimic concret, zero la nivel de Guvern, cel puţin pentru zona noastră”, a spus edilul. Locuitorii Topliţei se plâng că romii fac mizerie, cerşesc, sunt deranjaţi de scandalurile lor, Poliţia Locală îi amendează, iar instanţa transformă pe bandă rulantă amenzile în zile de muncă în folosul comunităţii, prin sentinţe definitive şi executorii, pe care vinovaţii nu le efectuează niciodată. „Noi, de aici încolo nu mai putem face nimic. Aceşti oameni încalcă frecvent legea, marea majoritate nu au nici un venit sau vreun bun pentru a fi executaţi şi totul se termină aici. În urmă cu două luni, la clubul de noapte din oraş, un tânăr a fost înjunghiat într-un scandal iniţiat de romi. Stau grămadă, câte 30-40 de romi la aceeaşi adresă, pentru că legea ne obligă, dacă au o carte de identitate provizorie, făcută acum 30 de ani, să le facem buletin pe adresa din actul de identitate anterior, pentru că bunul Guvern s-a spălat pe mâini, în loc să le facă locuinţe şi să le asigure câte un loc de muncă”, a continuat primarul Platon.

Prefectul Jean-Adrian Andrei a atenţionat că sunt şi alte localităţi în judeţ unde oamenii au ajuns să se teamă de prezenţa romilor, care-i buzunăresc ziua-n amiaza mare, furându-le portofelele şi telefoanele, iar noaptea nu mai îndrăznesc să iasă din casă. „Probleme există tot timpul, din cauza faptului că aceste comunităţi nu au un venit stabil. Au în componenţa familiilor lor mulţi membri, iar acest lucru îi împinge să comită fapte care vin în contradicţie cu legea şi chiar fapte penale: tâlhării, ameninţări, furturi de (recolta – n.a.) pe câmp şi din locuinţe, furturi de la magazine, furturi de la oamenii în vârstă, care sunt cei mai expuşi şi mai vulnerabili, pentru că nu se pot apăra. (…) În perioada următoare vom face apel şi la structurile Ministerului Afacerilor Interne care asigură ordinea publică şi siguranţa cetăţeanului, ca în zonele unde există o afluenţă mare de cetăţeni de etnie romă, să fie instituite patrule mixte Poliţie-Jandarmi, pentru a monitoriza pe timpul nopţii comunitatea. Sunt semnale că există încălcări frecvente ale legii şi chiar dacă este un deficit de personal atât la nivelul Inspectoratului de Poliţie Judeţean, cât şi la nivelul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean (…) trebuie să găsim o soluţie ca acest fenomen să fie monitorizat şi prevenit”, a arătat prefectul judeţului Harghita.

În opinia sa, mediul ridicat de delincvenţă în rândul comunităţii rome se datorează şi faptului că sunt localităţi unde autorităţile publice locale „nu îşi fac treaba, nu au o evidenţă clară a membrilor comunităţii rome” care vieţuieşte pe teritoriul unităţii administrative pe care o conduc, iar dialogul cu liderii comunităţii rome este inexistent. „Cel mai grav este că nu se reglementează în mod legal starea civilă a acestora, etnicii romi nu au elemente de identificare şi nici cărţi de identitate. Există imobile unde mai mult de 30 romi, care nu îşi au domiciliul în acea unitate administrativ-teritorială, sunt primiţi în spaţiu, iar autorităţile publice locale nu controlează astfel de aspecte. În acest timp, ei comit infracţiuni, comit fapte care vin în contradicţie cu legea, nu pot fi identificaţi şi astfel lucrurile au scăpat de sub control”, a subliniat prefectul Andrei.

El i-a atenţionat, deopotrivă, pe mediatorii sanitari şi pe romii experţi locali angajaţi în cadrul primăriilor, „să iasă din birouri şi să meargă în comunităţile de romi”, să-i contacteze în mod direct pe liderii acestora, să dialogheze cu ei şi să identifice împreună modalităţi de îmbunătăţire a relaţiei dintre comunitatea lor şi cea majoritară. Şi tot împreună să prevină potenţialele conflicte şi incidente. „Am avut şi semnale că experţii locali, care sunt plătiţi de primării, nu au în fişa postului atribuţia de a se deplasa pe teren, ceea ce mi se pare aberant. Adică tu, care eşti expert local pe probleme de romi, eşti rom şi ai acces în comunitatea acestora, să nu fii lăsat să te duci între ei. Este o mare prostie şi cred că primarii care nu facilitează deplasarea experţilor romi în comunităţile rome ar trebuie să-şi reconsidere poziţia, pentru că atunci acel expert local din cadrul primăriei nu-şi mai are rostul”, a precizat Jean Adrian-Andrei.

Măsuri pentru integrarea romilor şi pentru descurajarea faptelor antisociale comise de aceştia

Convins că educaţia are un rol hotărâtor în evoluţia oricărui individ, prefectul a solicitat o situaţie a şcolarizării elevilor romi, în speţă o evaluare a stadiului de participare şcolară a elevilor romi din clase I-IV şi V-VIII, precum şi măsuri pentru prevenirea abandonului şcolar. Potrivit statisticilor oficiale, în anul şcolar 2018-2019 s-a înregistrat un abandon şcolar de 276 de elevi romi în judeţul Harghita. „În primul rând pentru faptul că familiile respective, sau părinţii nu au un loc de muncă, pentru că sunt alcoolici şi pentru că primăriile încurajează această stare prin acordarea acelui ajutor social, pe Legea nr. 416/2001. Există şi situaţii în care elevii romi nu sunt primiţi (la şcoală – n.a.), şi vorbesc aici de învăţământul primar, li se spune că nu sunt locuri, că nu îndeplinesc cerinţele, deci nu există bunăvoinţa de a include comunitatea de romi în comunitatea respectivă, în societate. Motiv pentru care am solicitat tuturor factorilor, inclusiv inspectorilor şcolari pentru minorităţi, care se ocupă de problemele curente privind şcolarizarea copiilor romi, să ia toate măsurile pentru menţinea unui dialog activ atât cu liderii comunităţii rome, dar şi cu pătura de jos a comunităţii rome, pentru ca aceste lucruri să nu se perpetueze”, a explicat prefectul Jean-Adrian Andrei. El a salutat existenţa programului „A Doua Şansă” pentru copiii romi şi a solicitat, în acest sens, evidenţa elevilor de etnie romă din clase V-VIII, care frecventează şcoala de după-amiază în localitatea Plăieşii de Jos. „Este foarte important ca elevii romi să urmeze şi o şcoală profesională, deja sunt semnale pozitive în acest sens, chiar şi Consiliul Judeţean a făcut demersuri în această privinţă, însă lucrurile au fost delăsate, de-a lungul timpului. Eu cred că există deschidere din partea familiilor rome, pentru că un copil care învaţă o meserie se poate integra, la un moment dat, în societate”, a opinat prefectul judeţului Harghita.

Jean-Adrian Andrei a evidenţiat că există în comunităţile de romi şi oameni de bună-credinţă, care, din păcate, au parte de un tratament discriminatoriu din partea autorităţilor locale şi a populaţiei majoritare, în virtutea comportamentului antisocial al majorităţii. „Unii au reuşit cu mari eforturi să-şi cumpere o suprafaţă mică de teren, să-şi ridice chiar şi o locuinţă, dar se lovesc de refuzul autorităţilor publice locale de a le emite autorizaţie de construire, practic urmând ca acel edificiu să fie demolat. Mai mult decât atât, există şi o aversiune din partea populaţiei majoritare, cetăţenii de etnie romă fiind văzuţi ca nişte oameni certaţi cu legea, ca nişte oameni care nu se pot integra şi nu pot respecta regulile comunităţii. Or, acest aspect denotă că autorităţile publice nu au un dialog, nu au un control, nu monitorizează ce se întâmplă în comunităţile rome, ai cărei cetăţeni sunt lăsaţi de izbelişte, fiecare să se descurce cum poate, fiecare să fure cum poate şi apoi mai vedem ce-o mai fi”, a punctat Jean-Adrian Andrei. Despre romii care s-au integrat şi respectă normele de conduită ale comunităţii majoritare „romii stabili, unii ajunşi la a doua şi chiar a treia generaţie în oraş, care îşi văd de viaţă, au locuri de muncă, iar copiii lor frecventează cursurile şcolilor din oraş” a amintit şi primarul Stelu Platon. „Pe unii i-am angajat ca funcţionari la Primărie,  sunt oameni de ispravă, cărora nu le putem reproşa nimic, dar sunt prea puţini faţă de restul”, a menţionat edilul.

În luna decembrie, după alegerile prezidenţiale, şeful Prefecturii Harghita intenţionează să organizeze o întâlnire cu reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Romi, ai Instituţiei Prefectului, Consiliului Judeţean, primăriilor localităţilor unde există o pondere mare de cetăţeni romi, cu directorii de şcoli unde învaţă elevi romi şi experţii locali pe problemele romilor, pentru a se găsi o soluţie eficientă de integrare a acestora. „Dacă ar fi mai mulţi mediatori sanitari, pe care trebuie să-i plătească cineva, şi dacă am găsi bună-voinţă din partea Agenţiei Naţionale pentru Romi ca aceştia să fie remuneraţi, am putea să creştem numărul lor şi aşa am putea să avem o monitorizare mai bună a problematicii în aceste comunităţi şi o rezolvare eficientă a problemelor. Pentru că aceşti mediatori se duc şi îi conving pe părinţi să-şi vaccineze copilul, să meargă la şcoală şi să aibă o conduită corespunzătoare în comunitate. Sunt copii romi care nu merg la şcoală fiindcă nu au ghiozdan, din cauză că nu au încălţăminte şi autorităţile locale ar trebui să aibă o evidenţă clară a nevoilor şi în comunităţile de romi, să vadă cum pot fi ele incluse şi integrate în societatea normală, iar asta necesită un efort mai mare şi bunăvoinţă”, a conchis prefectul judeţului Harghita, Jean-Adrian Andrei.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.