Facultăţile au primit interdicţie de a organiza examen suplimentar de limbă română la admitere, pentru minoritari | Informația Harghitei - jurnal independent
luni , 24 februarie 2020
Home » Învățământ » Facultăţile au primit interdicţie de a organiza examen suplimentar de limbă română la admitere, pentru minoritari
Facultăţile au primit interdicţie de a organiza examen suplimentar de limbă română la admitere, pentru minoritari

Facultăţile au primit interdicţie de a organiza examen suplimentar de limbă română la admitere, pentru minoritari

Ministerul Educaţiei: Diploma de BAC atestă competenţele lingvistice

Schimbare decizională radicală la Ministerul Educaţiei: Universităţile nu mai pot organiza examene suplimentare de limbă română la admiterea la facultate special pentru candidaţii aparţinând minorităţilor naţionale. „Certificarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română se face cu diploma de bacalaureat”, examen naţional la care minorităţile susţin testarea orală la română la fel ca toţi ceilalţi elevi, a stabilit Ministerul Educaţiei. Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial, după ce Ministerul anunţase în vara lui 2019 că nu elimină examenul pentru că diploma de BAC nu reflectă nivelul de stăpânire a limbii”.

Ordinul semnat de ministrul Monica Anisie şi publicat în Monitorul Oficial în 7 ianuarie 2020, marchează o schimbare decizională majoră pe acest subiect. În august 2019, Ministerul Educaţiei, condus interimar de social-democratul Daniel Breaz, anunţa că NU elimină examenul oral suplimentar de limbă română de la admiterea la facultate a minorităţilor, pentru că diploma de Bacalaureat „nu reflectă nivelul de stăpânire a limbii”.

Ce prevede ordinul nr. 5.618/2019 publicat în Monitorul Oficial:

“Art. I. – Alineatul (4) al articolului 5 din Metodologia-cadru privind organizarea admiterii în ciclurile de studii universitare de licenţă, de master şi de doctorat aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice nr. 6.102/2016 (…) se modifică după cum urmează:

(4) Instituţiile de învăţământ superior prevăd în metodologia proprie de admitere modalitatea de certificare a competenţelor lingvistice, în cazul candidaţilor la programele de studii şcolarizate în limba română şi care nu prezintă acte de studii, necesare la înscriere, eliberate de instituţii de învăţământ din România sau din străinătate, cu predare în limba română. Prin excepţie, pentru elevii care au urmat studiile într-o limbă de circulaţie internaţională sau într-o limbă a minorităţilor naţionale, certificarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română se face cu diploma de bacalaureat.

Cum era până acum Alineatul (4) al articolului 5:

„(4) Instituţiile de învăţământ superior prevăd în metodologia proprie de admitere modalitatea de certificare a competenţelor lingvistice, în cazul candidaţilor la programele de studii şcolarizate în limba română şi care nu prezintă acte de studii, necesare la înscriere, eliberate de instituţii de învăţământ din România sau din străinătate, cu predare în limba română.”

Cine a cerut eliminarea examenului şi care au fost argumentele iniţiale ale Ministerului Educaţiei

Avocatul Poporului i-a cerut oficial ministrului Educaţiei, în iulie 2019, să modifice regulile de admitere la facultate, la master şi la doctorat – în sensul eliminării posibilităţii ca facultăţile să organizeze examen suplimentar de limbă română, la admitere, pentru absolvenţii de liceu aparţinând minorităţilor naţionale.

Metodologia de admitere la studiile universitare, aprobată prin ordin de ministru în 2016 de Mircea Dumitru, „creează premisele unei discriminări între cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale şi ceilalţi cetăţeni români, din punct de vedere al certificării competenţelor lingvistice”, spunea atunci instituţia condusă de Renate Weber, în adresa trimisă pe 16 iulie Ecaterinei Andronescu.

Argumentele Avocatului Poporului:

– Învăţarea în şcoală a limbii române, ca limbă oficială de stat, este obligatorie pentru toţi cetăţenii români;

– Planurile de învăţământ cuprind numărul de ore necesar şi suficient învăţării limbii române;

– În cadrul învăţământului preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor naţionale, toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepţia disciplinei Limba şi literatura română;

– La Bacalaureat toţi absolvenţii de liceu susţin proba A de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română – inclusiv tinerii aparţinând minorităţilor naţionale – iar după examenul de BAC aceştia primesc certificate care atestă nivelul de competenţă lingvistică;

– Candidaţii minoritari pun la dispoziţia universităţilor o diplomă de bacalaureat, obţinută în conformitate cu aceeaşi metodologie de examinare şi identică din punct de vedere juridic cu cea a candidaţilor la examenul de admitere care au parcurs studiile liceale într-o unitate de învăţământ cu predare în limba română.

Argumentele universitarilor care au susţinut existenţa examenului suplimentar:

– „La modul real există, în acest moment, tineri aparţinând minorităţilor care, deşi sunt absolvenţi de liceu cu examen dat la Limba română, au dificultăţi reale în a comunica şi în a se exprima în limba română, astfel încât existenţa unui document care confirmă aceste abilităţi (certificatul de la Bacalaureat care atestă nivelul de competenţă lingvistică – n.red.) nu întotdeauna este dublat şi de o situaţie reală”, declara în vară, pentru Edupedu.ro, rectorul Universităţii de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie din Târgu Mureş, Leonard Azamfirei;

– Este ineficientă menţinerea unui număr fix de ore de română pentru toţi elevii minoritari, fără a lua în calcul comunitatea din care provin şi posibilitatea reală a lor de a vorbi limba română în afara familiei, pe stradă, cu colegii.

Ministerul Educaţiei a anunţat pe 13 august 2019 că examenul oral de Limba română de la Bacalaureat „NU reflectă nivelul de stăpânire a limbii”

Într-un răspuns pentru Edupedu.ro, Ministerul Educaţiei condus interimar de Daniel Breaz – după demiterea Ecaterinei Andronescu de către premierul social-democrat de la acea vreme, Viorica Dăncilă – a anunţat că NU schimbă regulile de admitere la facultate, master şi doctorat, aşa cum ceruse Avocatul Poporului.

Certificatul obţinut de elevi la proba orală de română de la Bacalaureat „NU reflectă nivelul de stăpânire a limbii”, spunea atunci Ministerul Educaţiei.

Argumentele Ministerului Educaţiei de la acea vreme:

– „În ceea ce priveşte Examenul Naţional de Bacalaureat, care constă şi în susţinerea probei de evaluare a competenţei lingvistice de comunicare orală în limba română pentru toţi absolvenţii de învăţământ liceal, inclusiv pentru persoanele aparţinând minorităţilor naţionale, menţionăm că nivelul lingvistic certificat prin această evaluare nu corespunde Cadrului European Comun de Referinţă pentru Limbi Străine, în care este specificată necesitatea tuturor celor trei forme de evaluare, respectiv Scriere, Vorbire şi Înţelegere. Acest document defineşte 6 niveluri de referinţă: A1, A2, B1, B2, C1, C2, cu descrierea corespunzătoare achiziţiei fiecărui nivel”, spunea Ministerul Educaţiei în august 2019, la solicitarea Edupedu.ro.

– Instituţia preciza că „certificatul obţinut la Examenul de Bacalaureat nu îndeplineşte aceste criterii şi nu reflectă nivelul de stăpânire a limbii, fiind un certificat de competenţă lingvistică de comunicare orală şi nu atestă nivelul de achiziţie a limbii”.

CNCD s-a autosesizat: Ministerul recunoaşte falimentul predării limbii române pentru elevii care sunt în clasele cu predare în limbile minoritare

Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării s-a autosesizat pe această speţă în august 2019. „Dacă Ministerul Educaţiei spune că evaluarea competenţei lingvistice de comunicare orală în limba română de la Bacalaureat nu reflectă nivelul de stăpânire a limbii, înseamnă că este o formă de recunoaştere a falimentului predării limbii române pentru elevii care sunt în clasele cu predare în limbile minoritare”, a declarat pentru Edupedu.ro preşedintele CNCD.

Primele semne ale răzgândirii Ministerului Educaţiei

Cu câteva zile înainte ca guvernul social-democrat condus de Viorica Dăncilă să pice, secretarul general de la acea vreme al Ministerului Educaţiei, Dănuţ Ghican, o informa pe Renate Weber că „Ministerul Educaţiei Naţionale ia în considerare posibilitatea efectuării modificărilor propuse”, în sensul eliminării examenului suplimentar de română pentru minoritari, „însă pentru anul universitar 2020-2021” – după cum relata ziarul de limbă maghiară Maszol.ro.

Raluca Pantazi, Edupedu.ro

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.