Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
- Şapte întâmplări pe trei teme: pacienţii care se tratează singuri, ştiinţa cetăţenilor şi biologia DIY (Fă-o chiar tu!)
- Expoziţia ne transmite că şi oamenii simpli se pot ocupa de ştiinţă
O expoziţie inedită şi interesantă, concepută şi creată de Muzeul de Ştiinţă din Londra în cadrul unui proiect internaţional, a fost deschisă oficial publicului ieri, la mezaninul Universităţii „Sapientia” din municipiul Miercurea-Ciuc. Este vorba despre expoziţia „Dincolo de laborator – Revoluţia ştiinţei DIY (Fă-o chiar tu!)”.
Dr. Gyöngyvér Mara, prorectorul Universităţii „Sapientia” din Miercurea-Ciuc, a declarat că expoziţia poate fi vizitată până pe data de 23 martie, intrarea fiind gratuită.
Conform sursei citate, Universitatea „Sapientia”, Facultatea de Ştiinţe din Miercurea-Ciuc, participă în realizarea proiectului Sparks, finanţat de Uniunea Europeană prin Programul Horizon 2020, în parteneriat cu 29 de alte instituţii din Europa, având ca scop sensibilizarea opiniei publice asupra faptului că şi ei pot fi formatori ai ştiinţei şi inovării.
Expoziţia are patru clone. Acestea sunt pe drum în toată Europa, din anul 2016 şi până azi fiind vizitate de aproape un milion de persoane. În acest moment, expoziţia poate fi vizitată în Irlanda, Finlanda şi Italia.
În România, expoziţia va fi găzduită numai în municipiul Miercurea-Ciuc, la Universitatea „Sapientia”. Până în momentul de faţă, clona 4, care se află la Miercurea-Ciuc, a mai fost expusă în Slovenia, Croaţia, Cipru, Malta, Grecia şi Bulgaria.
Dr. Gyöngyvér Mara a explicat că această expoziţie explorează şapte întâmplări pe trei teme majore: pacienţii care se tratează singuri, ştiinţa cetăţenilor şi biologia DIY (Fă-o chiar tu!).
Pacienţi care se tratează singuri
În cadrul temei „pacienţii care se tratează singuri” sunt prezentate două întâmplări. Astfel, cei ce vor vizita expoziţia vor face cunoştinţă cu Sara Riggare, diagnosticată cu Boala Parkinson în 2003. Pentru a rămâne în formă şi sănătoasă, a devenit un expert în boala ei. Utilizează o gamă variată de tehnologii portabile pentru a-şi înregistra ritmul cardiac şi somnul, monitoriza simptomele, chiar şi pentru a-şi schimba tratamentele. Datorită auto-experimentării, şi-a dat seama că, dacă nu-şi ia medicamentele dimineaţa, atunci nu-şi fac efectul. Ea a mai descoperit că, dacă face sport dimineaţa, poate dormi mai uşor noaptea. Totuşi, nu se tratează numai singură, se întâlneşte cu medicul şi are medicaţie.
Un alt caz prezentat este a lui Tim Omer, „Hackerul de diabet”. Tim face parte dintr-o comunitate globală de diabetici de tipul 1 care se ocupă de hacking şi îşi construiesc propriile dispozitive şi aplicaţii medicale. Totuşi, doctorii şi organizaţiile medicale avertizează despre riscurile soluţiilor DIY, dar hackerii de diabet, cum este şi Tim, spun că ei ştiu ce este bine pentru corpul lor şi sunt frustraţi că cercetările şi inovaţia nu aduc rezultate destul de rapid.
Tim Omer şi-a creat un pancreas artificial. Pancreasul artificial al lui Tim este un sistem DIY cu scopul de a detecta schimbări în glicemie şi de a-l injecta automat cu doza potrivită de insulină.
Ştiinţa cetăţenilor: puterea mulţimii
O altă temă în cadrul expoziţiei este „ştiinţa cetăţenilor”. În cadrul acestei teme, nu numai experţii, ci şi oamenii de rând pot ajuta la anumite programe ştiinţifice.
Un reprezentant în ştiinţa cetăţenilor este Doreen Walther, un om de ştiinţă şi un expert al ţânţarilor, care lucrează cu vânători de ţânţari amatori, care îi trimit mii de ţânţari în fiecare an din toată Germania. Ţânţarii pot purta boli periculoase, iar datorită cartării şi monitorizării arealului de răspândire a speciilor de ţânţari poate anticipa epidemiile de boli eventuale.
Un alt caz prezentat în cadrul acestei teme aparţine Shaziei Ali-Webber, „combatanta pentru aer curat”. Shazia Ali-Webber este o mamă care şi-a dat seama că pe traseele pe unde merg copiii la şcoală, aerul este foarte poluat. Împreună cu alte mame au început să monitorizeze calitatea aerului. Finalitatea acestui demers este o hartă a Londrei, care este publică, din care se poate afla care sunt străzile cele mai poluate din Londra şi astfel pot fi alese trasee mai puţin poluate.
A treia temă a expoziţiei este „biologia fă-o chiar tu!”. În cadrul acestei teme sunt prezentaţi Philipp Boeing şi Bethan Wolfenden, care au creat laboratorul din cutie. Potrivit prezentării, când s-au întâlnit la universitate, cei doi au fost frustraţi că biologia nu a fost accesibilă pentru oricine fără acces la un laborator profesionist. Ideea lor a fost de a comprima instrumente ştiinţifice dintr-un laborator într-o cutie cât un laptop. Astfel au construit un laborator portabil de biologie moleculară, complet funcţional: Bento Lab. Deoarece este compact, are un preţ accesibil şi este uşor de utilizat, Bethan şi Philipp speră că dispozitivul lor va fi folosit în case şi şcoli de către persoane de pretutindeni.
Nano-robotul care ar putea fi folosit pentru manipularea gândurilor şi emoţiilor
Dr. Gyöngyvér Mara a spus că expoziţia prezintă, de asemenea, şi o întâlnire între artă şi ştiinţă, prin creaţii care explorează viitorul ştiinţei, depăşind laboratorul. Sunt prezentate trei creaţii care teoretic în viitor ar putea funcţiona. Una dintre creaţiile prezentate este un nano-robot imaginar, care a fost creat în colaborare cu Ars Electronica Futurelab din Linz şi ar putea fi folosit pentru manipularea gândurilor şi emoţiilor. Este un dispozitiv prin care se pulverizează în nas aceşti nano-roboţi, care intră în sistemul nervos pe care-l pot manipula. Poate fi folosit, de exemplu, pentru combaterea obezităţii: nano-roboţii intră în sistemul nervos şi îl manipulează pentru a dispărea senzaţia de foame.
Totodată, expoziţia are şi evenimente conexe, discuţii interactive ştiinţifice (expresso ştiinţific). Majoritatea sunt în limba maghiară pe tema sănătăţii, dar sunt şi în limba română.
Expoziţia poate fi vizitată gratuit, zilnic, între orele 10:00-18:00, sâmbătă, între orele 10:00-13:00. Pentru grupuri mai mari de 10 persoane, organizatorii oferă ghidaj. Mai multe detalii se pot obţine pe site-ul csik.sapientia.ro/ro/sparks. Broşura cu descrierea expoziţiei, inclusiv în limba română, este disponibilă la intrarea în expoziţie.
Potrivit sursei citate, expoziţia poate fi accesibilă pentru persoanele cu vârsta de peste 14 ani. Astfel, a spus dr. Gyöngyvér Mara, sunt aşteptate să viziteze expoziţia grupuri de elevi de liceu, de la şcoli cu predare atât în limba maghiară, cât şi în limba română, împreună cu profesori, din Miercurea-Ciuc sau din împrejurimi. Prezentările sunt în limba engleză şi subtitrate în limbile română şi maghiară. (Şt. Pătrîntaş)
