Exegeză afectivă – Doina Dobreanu, Vasile Dobreanu: „La obârşie, la izvor…” | Informația Harghitei - jurnal independent
marți , 25 februarie 2020
Home » Cultură » Exegeză afectivă – Doina Dobreanu, Vasile Dobreanu: „La obârşie, la izvor…”
Exegeză afectivă – Doina Dobreanu, Vasile Dobreanu: „La obârşie, la izvor…”

Exegeză afectivă – Doina Dobreanu, Vasile Dobreanu: „La obârşie, la izvor…”

Fac abstracţie de orice alte amănunte, şi consider că, în prezent, Doina Dobreanu şi Vasile Dobreanu sunt un tandem de monografişti unicat în România. Atestă acest adevăr mulţimea de volume publicate, dacă nu toate, aproape sută la sută dintre ele se referă la o localitate, aceeaşi, stoarsă de cam toate informaţiile legate de existenţa sa. Este vorba despre Comuna Subcetate-Mureş, judeţul Harghita, care, în câţiva ani, dintr-o localitate aproape anonimă – fără supărare! – a devenit un centru important de patrimoniu nu doar de nivel harghitean. Investigând şi exploatând informaţii privitoare la istoria locului, scriitoarea Doina Dobreanu, în special, a trimis spre nemurire, prin cărţile publicate, datini, obiceiuri, argumente ale continuităţii sau, pur şi simplu, amintiri ale localnicilor mai vârstnici. Dedicată trup şi suflet acestui demers, ea s-a dovedit a fi nu numai un monograf important, ci şi un ilustrator fidel – texte sau fotografii, dialoguri sau intervenţii directe ale unor locuitori – al vieţii social-economice sau/şi cultural/administrative din zonă. Nu a fost şi nu este uşoară o asemenea întreprindere, dimpotrivă, cred că elementele unui asemenea demers se constituie într-un efort uriaş, iar utilizarea datelor, o responsabilitate de acelaşi calibru. Îndelungatele, meticuloasele şi-adesea complicatele sale cercetări, personale sau prin intermediari, toate aşezate cap la cap cu inteligenţă, dăruire şi talent, au contribuit, fiecare cu „procentul” său, la apariţia unei personalităţi puternice în domeniul monografiei româneşti. Revin: probabil, sau sigur, puţine localităţi din ţară, de nivel rural, se pot bucura de o asemenea prezentare detaliată precum Subcetate-Mureş din judeţul Harghita! Iar pentru a-mi argumenta afirmaţia, notez aici câteva dintre volumele publicate sub semnătura Doinei Dobreanu şi, câteva, sub semnătura lui Vasile Dobreanu: Subcetate-Mureş. File de monografie (1999), Cusături artistice din Subcetate-Mureş (2008), Acasă la Subcetate (în colab. cu Zorel Suciu) (2012), La obârşie, la izvor… Convorbiri la Subcetate (vol. I, 2013), Subcetate. Un secol de istorie în imagini (2013), La obârşie, la izvor… Convorbiri la Subcetate (vol. II, 2014) etc. Să ne înţelegem: am „omis” intenţionat şi alte titluri de volume circumscrise perfect în comentariul de faţă, referitoare, de asemenea, la patrimoniul cultural, etno sau social al localităţii, tocmai pentru a evidenţia clar intenţia şi realizările celor doi autori. De altfel, într-un Cuvânt înainte de la primul volum, Valentin Marica subliniază: „Ceea ce întreprinde Doina Dobreanu, în colaborare cu Vasile Dobreanu, este exegeză afectivă şi, în acelaşi timp, cercetare ştiinţifică, documentul de arhivă întâlnindu-se cu documentul pe care îl etalează, deodată, mintea şi sufletul, sentimentul apartenenţei la un spaţiu identitar în care tradiţia înseamnă şi continuitatea valorilor morale” (p. 8).

??????????????????????????????? Extinzând niţeluş spaţiul ideatic pornind de la titlul grefat excelent pe conţinutul celor  două volume, consider că autorilor li se asigură în acest fel statutul de pionierat în  domeniu, cel puţin la nivel de localitate, fapt consfinţit şi de notorietatea şi aprecierile de  care se bucură, pe bună dreptate, nu doar la nivel de judeţ. M-a impresionat în timpul lecturii grija autorilor nu numai de a reda prin convorbiri/interviuri care pot risca să cadă în derizoriu, răspunsuri, adesea neaoş-fermecătoare, din care se degajă, perfect mulată pe idei, ambianţa vieţii dintr-o localitate de munte. Mulţi, cei mai mulţi dintre convorbitori au făcut sau fac parte din arealul existenţial al comunei, contribuind, prin ceea ce fac, la îmbogăţirea nu doar a zestrei sale spirituale, ci şi la ridicarea prestigiului localităţi sau, cel puţin, la menţinerea sa la o cotă respectabilă creată dintr-o şi printr-o îndelungată tradiţie. La acestea, iată, (şi) prin amintirile, gândurile/trăirile exprimate, ei îşi exprimă sentimente care, nu o dată, „suferă” acut de afecţiune, de… imixtiune fain-elegantă în problemele comunităţii, care nu sunt puţine. În acest larg context, profesia parcă nici nu mai contează, deşi este grăitoare imaginea unui întreg focalizat spre lumea de-acolo… Aceste elemente constitutive – psihologiile intervievaţilor – se contopesc ideal în creuzetul complex al… Varvizului – numele comunei folosit, încă!, destul de frecvent de către localnici. Şi, dacă tot veni vorba, pentru a-mi „apăra” afirmaţiile de până aici, autorii au avut în vedere, sigur, o reprezentativitate destul de… echilibrată a profesiilor: învăţământ, informatică, literatură, medicină, armată, psihologie, aviaţie, jurnalism, transport feroviar, arta plastică, diplomaţie, tehnică… Se vede limpede: de-a lungul timpului, cam toate domeniile de activitate au fost „acoperite” de născuţii în Subcetate-Mureş deveniţi personalităţi distincte într-un domeniu sau altul….

Şi, în final, profesiunea de credinţă a Doinei Dobreanu: „Mi-am propus să scriu nu doar despre mine, ci şi despre satul obârşiei mele, în care mi-am înrămurat aproape întreaga viaţă, un sat care şi-a asigurat dăinuirea, cel puţin până în prezent, prin oamenii săi” (La obârşie, la izvor…, vol. I, p. 59).

…Care mă scuteşte de alte comentarii.

DUMITRU HURUBĂ

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.