Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Europarlamentarul PSD Cătălin Ivan, singurul reprezentant al statului român care a onorat invitaţia organizatorilor şi a venit al întâlnirea cu românii de pretutindeni, a anunţat că s-a „alăturat celor care luptă” pentru drepturile românilor din Covasna şi Harghita. „Sunt deja în lupta asta şi sunt foarte hotărât, putem spune că aveţi un europarlamentar român de Covasna şi Harghita”, a declarat eurodeputatul Ivan
Europarlamentarul Cătălin Ivan a afirmat în cadrul sesiunii „Provocări privind păstrarea şi afirmarea identităţii naţionale a românilor din judeţele Covasna şi Harghita”, că autorităţile „de la Bucureşti nu înţeleg ce se întâmplă aici, nu vin, aud doar poveşti şi le iau ca pe nişte mituri”. „Nu sunt mituri deloc şi e clar că sunt multe lucruri de făcut aici”, a subliniat politicianul.
Cu prilejul ultimei vizite la Consiliul Europei, ar fi aflat că vicepreşedintele Consiliului Judeţean Covasna „Grüman (Róbert-Csongor – n.a.) este foarte activ împotriva statului român, a reuşit să îşi creeze o reţea acolo, pe care o vom demonta în perioada următoare, o vom destructura”. „Vom demara, împreună cu Dan Tanasă, un proiect prin care vom încerca să aducem toate resursele de care suntem în stare, astfel încât să demontăm toată propaganda mincinoasă a UDMR. Şi statul român are reprezentanţi la Consiliul Europei, care nu ştiu nici o limbă străină, nu deschid gura niciodată, nu sunt prezenţi, îşi trimit tot felul de alte persoane care să îi reprezinte, astfel încât acest Grüman îşi face treaba în linişte şi singura poziţie dinspre România pe care cei de la Consiliul Europei o aud, este cea a UDMR. Mi se pare halucinant”, a susţinut Cătălin Ivan.
De asemenea, a declarat că „UDMR a înţeles că poate să şantajeze pe absolut oricine”, de vreme ce „toate partidele mari au nevoie de UDMR, ca să facă majorităţi şi în contextul acesta, negociind permanent voturile lor, te trezeşti că în Ministerul Afacerilor Externe acţiunile lor, deşi sunt ştiute, sunt tolerate şi toate campaniile lor împotriva României sunt ştiute şi sunt tolerate”, iar „complicitatea celor de la Bucureşti, e o complicitate transpartinică cu UDMR, pentru interese punctuale”.
„Vedeţi Codul Penal, vedeţi toate care s-au făcut în ultima perioadă cu complicitatea UDMR. Toate acestea au un cost şi costul acesta se răsfrânge direct asupra vieţii şi drepturilor românilor din Harghita şi Covasna. Drepturile românilor de aici sunt sacrificate pentru mici lucruri, sau mari, că vorbim de a face sau a nu face puşcărie nişte infractori, pentru interesele lor directe”, a detaliat eurodeputatul Cătălin Ivan.
Reprezentanţii societăţii civile româneşti din Covasna şi Harghita, prezenţi la dezbateri, au solicitat autorităţilor statului să elaboreze strategii coerente de dezvoltare economico-socială a zonei, care „să garanteze dăinuirea comunităţii româneşti” în cele două judeţe.
Directorul ştiinţific al Centrului European de Studii Covasna-Harghita, dr. Ioan Lăcătuşu, a explicat că finanţarea instituţiilor şi asociaţiilor culturale româneşti din aceste judeţe reprezintă o problemă. Comparativ cu românii, minoritatea maghiară beneficiază „de un suport financiar întreit”, primind bani şi de la bugetul de stat, şi de la Guvernul ungar, şi bugetele locale „gestionate de UDMR”.
O altă chestiune care necesită rezolvare este, potrivit dr. Lăcătuşu, slaba reprezentare a populaţiei româneşti din judeţele Covasna şi Harghita în Parlamentul Românei – după alegerile din 2016, românii din Harghita nu mai au reprezentant în Parlamentul României –, în consiliile judeţene şi în consiliile locale, românii fiind inexistenţi în consiliile locale din municipiul Odorheiu Secuiesc, din oraşele Cristuru Secuiesc, Vlăhiţa şi Baraolt, precum şi în majoritatea comunelor etnic mixte.
„Comunitatea românească a pierdut total puterea de a-şi promova la nivel local interesele şi de a influenţa deciziile majore referitoare la ea”, a explicat directorul ştiinţific al Centrului de Studii Covasna-Harghita, şi nu beneficiază de „instrumente legale şi pârghii eficiente pentru a contracara prin forţe proprii efectele negative ale descentralizării în raporturile cu autorităţile administraţiei publice locale aflate sub autoritatea perpetuă a formaţiunilor etnice maghiare”.
Instituţiile publice de cultură nu sunt preocupate de istoria şi cultura românilor din cele două judeţe, iar volumele de istorie locală, albumele şi pliantele turistice au un conţinut nostalgic şi promovează separatismul şi autonomia teritorială a aşa-zisului „ţinut secuiesc”.
„Imperativul constituţional al dreptului la identitate pentru toţi cetăţenii României, prin nediscriminarea în raport cu ceilalţi cetăţeni români (art. 6, alin. 2 din Constituţia României) a rămas descoperit: avem în centrul României două judeţe în care discriminarea a devenit parte a normalităţii, pentru aproximativ 90 mii de români”, a reclamat Ioan Lăcătuşu.
În finalul intervenţiei sale, a propus ca în rezoluţia ce va fi adoptată la finalul Universităţii de Vară să fie incluse, între altele, solicitarea elaborării unei strategii de dezvoltare economico-socială a zonei, redactată cu implicarea Academiei Române, „care să garanteze dăinuirea comunităţii româneşti în judeţele Covasna şi Harghita”, adresarea unei invitaţii către Guvernul României, să desfăşoare o şedinţă în Anul Centenarului Marii Uniri în judeţele Covasna şi Harghita, ocazie cu care să se aprobe o serie de proiecte de larg interes cetăţenesc şi înfiinţarea Grupului de Acţiune şi Solidaritate Civică Naţională pentru Românii din Harghita şi Covasna.
Prezent la dezbateri, medicul Mihai Tîrnoveanu, reprezentantul Asociaţiei „Calea Neamului”, a prezentat un document al asociaţiei, care reflectă viziunea membrilor acesteia cu privire la judeţele Harghita şi Covasna. Potrivit acestuia, în administraţie trebuie să se statueze faptul că „limba română este limbă oficială pe întreg teritoriul României, iar judeţele Covasna şi Harghita nu fac excepţie”.
„În învăţământ ne-am gândit la câteva soluţii, cum ar fi atragerea de cadre didactice din celelalte judeţe ale ţării la şcolile cu predare în limba română din Covasna şi Harghita, pentru completarea efectivelor existente, acordarea de facilităţi acestora, cum ar fi: un spor la salariu, plata chiriei pe o perioadă de 5 ani, burse pentru elevii care se înscriu la secţia cu predare în limba română – aceasta nefiind o măsură discriminatorie faţă de ceilalţi, ci un mod compensatoriu, pentru că elevii care se înscriu la secţiile maghiare primesc anual burse de studiu din partea statului maghiar, direct sau prin diferite fundaţii”, a declarat Mihai Tîrnoveanu.
Reprezentantul Asociaţiei „Calea Neamului” a făcut apel către românii din Covasna, Harghita şi Mureş, să se alăture, sâmbătă 28 iulie, celor care vor protesta în Capitală împotriva proiectului Codului administrativ, care oficializează limba maghiară în prefecturi şi servicii publice deconcentrate, devenind, astfel, a doua limbă oficială pe teritoriul statului român. „Până când glasul nostru nu va fi auzit în Capitala ţării, nimeni nu ne va băga în seamă. Cât timp vom sta cuminţei, cei de la Bucureşti vor continua să îşi facă jocurile perfide, vor pune la punct trădarea şi va fi prea târziu să mai facem ceva. În 1940 am cedat Ardealul fără nici o luptă, fără nici un glonţ, dar atunci ne ameninţau cele mai puternice state. Acum nu ne ameninţă nimeni, nu avem nici o scuză să stăm acasă. Vocea românilor din Covasna, Harghita şi Mureş trebuie să fie auzită la Bucureşti, trebuie să spunem un nu hotărât autonomiei pe criterii etnice”, a conchis medicul Mihai Tîrnoveanu.
DANIELA MEZEY
De acord cu măsurile propuse de dl.Lăcătușu și dl.Tîrnoveanu.
De acord și cu dl.Peter Zoltan. Dar… cei care instigă la ură sunt liderii
maghiarilor. Românii doar reacționează.