Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
- De ce au rămas fără pază pădurile din Vlăhiţa
- Poziţia celor ce doresc rectificarea titlurilor de proprietate
Cum am arătat deja, eliberarea eronată a titlurilor de proprietate – scriptic, şi nu faptic, în teren – în oraşul Vlăhiţa a condus la disensiuni majore între membrii comunităţii. Deoarece există o tabără care doreşte rectificarea titlurilor de proprietate, în care să fie trecute terenurile pe care le-au folosit. Şi o altă tabără care vrea intabularea pădurilor după cum apare pe versoul titlului de proprietate. Miza este asigurarea pazei terenurilor forestiere din zona Vlăhiţa – aproximativ 3.000 de hectare. În prima parte, în urma discuţiei cu viceprimarul oraşului, am văzut că o parte dintre proprietarii de terenuri, susţinuţi de autoritatea publică locală, doresc înfiinţarea unei noi asociaţii de tip composesorat, în care membrii să intre în baza amplasamentelor terenurilor trecute pe versoul titlurilor de proprietate şi, astfel, să rezolve problema pazei pădurilor. Însă, în numărul de ieri, am văzut că secretarul localităţii, exprimându-şi punctul de vedere personal, s-a arătat sceptic cu privire la această iniţiativă, explicând că, până nu va exista consens între toţi proprietarii de terenuri din oraş, nu se va rezolva problema clarificării proprietăţii şi, implicit, a pazei pădurilor.
În continuare, vom vedea şi opinia celor care doresc rectificarea titlurilor de proprietate şi care nu vor sub nici o formă să intre în noua asociaţie ce se doreşte a se înfiinţa. În acest sens am stat de vorbă cu preşedintele Societăţii Agricole Forestiere „Katlan”, Lőrincz Emeric, precum şi cu cenzorul asociaţiei, Dániel János, care au povestit istoria terenurilor forestiere începând cu primele retrocedări din anii ’90 şi până la situaţia actuală, susţinând cu o serie de documente cele afirmate.
Societatea Agricolă Forestieră „Katlan” are în prezent aproximativ 170 de membri, cu o suprafaţă de 600 de hectare de teren forestier, în trei zone. Însă, potrivit lui Lőrincz Emeric, Asociaţia „Katlan” a fost prima înfiinţată şi căreia i-au fost retrocedate terenurile forestiere. Problema a fost că, înainte de 1948, în oraşul Vlăhiţa funcţiona un composesorat şi nimeni nu ştia unde este hotarul, pădurea fiind folosită în comun. Iar prima asociaţie tocmai din acest motiv a fost înfiinţată: pentru a putea primi terenurile forestiere.
Apoi, în 2005, în urma neînţelegerilor dintre membri, s-au desprins alte cinci asociaţii. Societatea Forestieră „Katlan” a fost obligată de instanţă astfel să împartă terenurile forestiere la celelalte asociaţii. Împărţirea s-a făcut şi atunci cu scandal, susţin cei doi, deoarece şi atunci toţi doreau terenuri care nu erau defrişate. Potrivit unui proces-verbal, prezentat de cei doi, rezultă că, atunci, toţi şefii de asociaţie au fost de acord cu terenurile primite. „Însă acum nu vor să recunoască că au tăiat tot şi doresc să se respecte ce scrie pe versoul titlurilor de proprietate”, a spus preşedintele asociaţiei.
Lőrincz Emeric susţine la rândul lui că problemele de acum au fost generate de faptul că titlurile de proprietate nu au fost eliberate conform legii, ci doar scriptic, şi nu faptic.
Un alt aspect evidenţiat a fost că „eu nu pot să arăt nici un titlu, şi am 70 de ani de acum, care să fie pe numele meu. Toate sunt pe numele înaintaşilor decedaţi”, a precizat Lőrincz Emeric.
Cum s-a ajuns în situaţia de a nu se fi plătit serviciile silvice
Cei doi au povestit că după anul 2005, după ce s-a împărţit pădurea la cele şase asociaţii, şi până în anul 2012, în zona Vlăhiţa pădurile au rămas nepăzite, după retragerea Ocolului Silvic Homorod din cadrul Direcţiei Silvice Harghita. Pentru a putea fi preluate pădurile înapoi de Ocolul Silvic Homorod, proprietarii de terenuri forestiere din Vlăhiţa au fost obligaţi să facă o mare asociaţie, în care să fie incluşi toţi. Potrivit unui alt document prezentat de Lőrincz Emeric, reprezentanţii asociaţiilor existente nu au fost de acord cu înfiinţarea marii asociaţii. „Nu am avut ce să facem şi am făcut asociaţia mare, formată din cele 6 existente, ca să vină OS Homorod”, a spus Lőrincz Emeric.
Cei doi au amintit că în urma inventarierii din 2012 a rezultat o pagubă de câteva milioane de lei, în condiţiile în care au fost numărate doar cioatele vechi de cel mult doi ani. „Dacă mergeam şi luam cioatele din cei 6 ani, paguba era mult mai mare, de peste 100 milioane de lei”, susţine preşedintele Asociaţiei „Katlan”.
Acesta explică că în 2012, când a venit înapoi ocolul silvic, s-a constatat că în pădure, în urma furturilor, erau peste 5.500 metri cubi de lemn tăiaţi. Judecătoria a hotărât ca această cantitate de lemn să fie valorificată de asociaţie pentru a plăti paza pădurii. Potrivit lui Lőrincz Emeric, s-a făcut licitaţie pentru a se vinde cantitatea de lemn, însă un grup de 30-40 de persoane din cadrul asociaţiei nu au dorit să vândă, ci fiecare proprietar să meargă să ia lemnul. Au mai fost organizate câteva licitaţii, fără succes, iar după doi ani serviciile de pază nu erau plătite. „Şi ne-am înţeles ca fiecare asociaţie să plătească pentru pază, pentru un hectar 45 de lei. Asociaţia Katlan a început să plătească. Am plătit ceva, dar nu tot”, a spus preşedintele asociaţiei. Acesta a explicat că după 2-3 ani lemnul rămas în pădure a început să putrezească. A venit o firmă de profil din Gheorgheni şi s-a încheiat un contract la un preţ de 40 de lei pentru un metru cub. Firma respectivă a plătit un avans de 50.000 lei. „Am semnat toţi cei şase şefi de asociaţie. Însă când a început lucrul şi au fost exploataţi 120 mc, cei 30-40 de oameni împreună cu doi şefi de asociaţie, Ferenc Domokos şi Xantus Geza, au mers şi i-au oprit de mai multe ori”, a spus Lőrincz Emeric, precizând că aproximativ 30 mc material lemnos din cel exploatat de firma din Gheorgheni au fost furaţi de doi şefi de asociaţie, Lőrincz László şi Elekes Geller, cărora li s-a întocmit dosar penal.
Nu s-a dorit plata serviciilor de administrare pentru ca pădurile să rămână nepăzite, pentru a se putea fura din nou
Lőrincz Emeric a afirmat că de vină pentru rezilierea contractului de pază cu Ocolul Silvic Homorod este şi actualul primar. „Actualul primar a zis, când era viceprimar, să nu se plătească, deoarece pleacă apoi şi puteţi merge iar la furat. Noi am fost la şedinţă când a zis…”, a spus Lőrincz Emeric.
De altfel, preşedintele „Katlan” a spus că atâta timp cât pădurile erau păzite de OS Homorod, nu au fost probleme cu furturile de material lemnos. Însă imediat după ce contractul a fost reziliat, au început să se fure din nou. Acesta a precizat că într-o săptămână deja erau 100 de cioate găsite pe terenurile asociaţiei.
Acesta a mai explicat că înţelegerea între asociaţii era ca fiecare să plătească paza pădurii pe terenul pe care îl foloseşte. Însă, în 2012, când terenurile au fost preluate în pază, cei care au tăiat pădurea complet au dorit să se respecte amplasamentele trecute pe versoul titlurilor de proprietate. „20 de ani au folosit pădurea şi acum vor să vină pe terenul meu, că eu mai am ceva pădure. Vor să ia de la mine”. În acest sens, explicau reprezentanţii Asociaţiei „Katlan”, „au început să facă măsurători după cum era trecut în spatele titlurilor de proprietate, deoarece au observat acolo că ce a primit este tăiat, dar ce scrie în titlul de proprietate mai este pădure. Însă nu au reuşit”.
30.000 de lei pentru realizarea unui plan parcelar, ce nu poate fi folosit
Lőrincz Emeric zice că cei care vor acum să se respecte cele înscrise pe versoul titlurilor de proprietate au tăiat la ras pădurea şi din acest motiv, el şi membrii asociaţiei doresc să se rectifice titlurile de proprietate pentru a fi trecute pe verso terenurile ce le-au folosit până în prezent.
În acesta sens – în vederea rectificării titlurilor de proprietate ale asociaţiei pe care o conduce – Lőrincz Emeric povesteşte că a fost de mai multe ori la prefectul judeţului şi la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, care le-au spus că, fără plan parcelar, rectificarea titlurilor de proprietate nu se poate face.
Acesta a declarat că a plătit unei firme de topografie, Topo Service SRL, serviciile pentru întocmirea planurilor parcelare pentru cele 600 de hectare de teren forestier cât are Societatea Forestieră „Katlan”, aproximativ 30.000 lei. „Şi pe baza acestui plan parcelar să se facă rectificarea titlurilor de proprietate”. Planurile au fost transmise pentru a fi semnate de primar. „Dacă semnează primarul, atunci noi mergem mai departe şi se modifică amplasamentul din titlu”, a spus Lőrincz Emeric, însă „primarul nu vrea să semneze”.
Acesta explică faptul că primarul nu doreşte să semneze, deoarece a fost ales în funcţie promiţând că se vor respecta amplasamentele terenurilor trecute pe versoul titlurilor de proprietate. Lőrincz Emeric susţine că, dacă primarul nu va dori să semneze, atunci se va adresa instanţei de judecată. „Cea mai mare problemă este că de un an planurile sunt la primărie şi nu vor să semneze”. (n.n. – Secretarul oraşului a explicat că „e foarte clar că nu se poate rezolva problema, pentru că pe cale administrativă e imposibil să rectifici după 20 şi ceva de ani amplasamentele acestor terenuri, pentru că va afecta şi amplasamentele celorlalţi”, precizând că documentaţia a fost înaintată comisiei locale de fond funciar, însă „noi am cerut să ne predea şi în original titlurile de proprietate, adică am urmărit procedurile legale; nu au depus, deci deocamdată nu avem nici o soluţie legală”)
„Cine intră în asociaţia nouă să intre cu terenurile pe care le-au folosit timp de peste 20 de ani, şi nu după cum scrie pe versoul titlului de proprietate!”
În legătură cu noua asociaţie de tip composesorat ce se doreşte să se înfiinţeze, cei doi reprezentanţi ai Asociaţiei „Katlan” au declarat că nu sunt de acord să facă parte din ea. Aceştia au spus că nu au nimic împotrivă cu înfiinţarea acestei asociaţii, „dar cine intră în asociaţia nouă să intre cu terenurile pe care le-au folosit timp de peste 20 de ani, şi nu după cum scrie pe versoul titlului de proprietate! (…) Eu nu duc terenul meu între oameni care au tăiat pădurea, care nu au nici un lemn pe terenul lor. Şi acum vrea să vină să ia de la mine”, a spus Lőrincz Emeric. Dániel János a precizat că, atunci când au preluat terenurile forestiere, Asociaţia „Katlan” a efectuat plantări, deoarece era defrişat. „La Katlan nu mai este teren gol, căci am plantat. Katlan vrea să rectifice titlurile de proprietate, să fie trecut amplasamentul pe care l-am folosit 20 de ani!”.
Aceştia sunt de părere că trebuie desfiinţate toate asociaţiile pentru a fi înfiinţată o nouă formă de asociere. Lőrincz Emeric a mai precizat că, după cunoştinţele sale, majoritatea proprietarilor de terenuri din Vlăhiţa nu doresc să intre în noua asociaţie.
„Am făcut această asociaţie mare, cu 45 de lei pe hectar pentru plata pazei şi nu a mers. Acolo cum va merge, când preţul e mai mare”
De asemenea, reprezentanţii Asociaţiei „Katlan” afirmă că nu doresc ca pădurile lor să fie preluate de un ocol silvic privat, deoarece „nu avem nicăieri atâta pădure ca să putem plăti”. „Am făcut această asociaţie mare, cu 45 de lei pe hectar pentru plata pazei şi nu a mers. Acolo cum va merge, când preţul e mai mare. Cine plăteşte? Ce teren intră? Unde sunt cele 1.000 de ha? E minciună”, a spus Dániel János.
„Noi dorim ca Katlan să rămână Katlan. Nu mai intrăm nicăieri, poate să facă şi o sută de asociaţii. Şi în terenul nostru nu intră, şi nici noi nu intrăm în terenul lor!”, a spus categoric Lőrincz Emeric.
Totodată, Lőrincz Emeric a spus că el doreşte în continuare ca Ocolul Silvic Homorod să preia în administrare şi pază terenurile forestiere ale asociaţiei. În acest sens au fost trimise cereri şi la Direcţia Silvică, şi Garda Forestieră Braşov, şi la Bucureşti. „Noi am depus cerere la Ocolul Silvic Homorod ca să preia înapoi în pază, pentru că noi vom plăti partea noastră de restanţă pentru 600 de ha, dar nu putem plăti pentru toate asociaţiile”, a declarat preşedintele Asociaţiei „Katlan”, precizând că societatea pe care o conduce a plătit 50.000 de lei, „dar totuşi avem o restanţă destul de mare: 100.000 lei”.
∗∗∗
După cum se poate observa, problemele din Vlăhiţa în privinţa clarificării proprietăţii e departe de a se rezolva, iar certurile şi scandalurile dintre membrii comunităţii vor continua. Dar un alt lucru grav este că, odată cu rezilierea contractului de administrare şi pază cu Ocolul Silvic Homorod, au reînceput furturile de material lemnos, după cum au evidenţiat şi interlocutorii noştri. Mai ales în condiţiile în care vorbim despre o suprafaţă împădurită de aproximativ 3.000 de hectare.
Şt. PĂTRÎNTAŞ
