Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Eliberarea eronată a titlurilor de proprietate a condus la divizarea unei comunităţi – cazul Vlăhiţa (2) | Informația Harghitei - jurnal independent
sâmbătă , 20 aprilie 2024
Home » Societate » Eliberarea eronată a titlurilor de proprietate a condus la divizarea unei comunităţi – cazul Vlăhiţa (2)
Eliberarea eronată a titlurilor de proprietate a condus la divizarea unei comunităţi – cazul Vlăhiţa (2)

Eliberarea eronată a titlurilor de proprietate a condus la divizarea unei comunităţi – cazul Vlăhiţa (2)

  • Secretarul oraşului: Câteodată am senzaţia că parcă suntem ca acum 14 ani, când m-am întâlnit eu prima dată cu probleme legate de pădure
  • Există mai multe tabere, iar dacă nu reuşesc să ajungă la un consens, atunci nici problemele nu se vor rezolva

După cum am văzut în prima parte publicată vineri, 10 martie a.c., în urma discuţiei avute cu viceprimarul oraşului Vlăhiţa, Sándor Lajos, o parte din proprietarii de terenuri forestiere din localitate, susţinuţi de autorităţile publice locale, au identificat ca soluţie pentru rezolvarea problemei pazei pădurilor din zonă înfiinţarea unei asociaţii de tip composesorat. Atât conducerea asociaţiei, cât şi viceprimarul, au apreciat că aceasta este ultima soluţie pentru ca vreo structură silvică să preia în administrare şi pază suprafeţele forestiere de pe raza oraşului. Însă, în urma discuţiilor cu un ocol silvic privat, au fost impuse şi condiţii: plata în avans a serviciilor pe un an, dar şi existenţa unei zone compacte de 2.000 de hectare de pădure (2/3 din suprafeţele din zonă). Această ultimă condiţie pare greu de realizat. Deoarece, după cum am mai arătat, din cauza eliberării titlurilor de proprietate doar scriptic, şi nu faptic, în teren, s-a produs o divizare a comunităţii. Astfel există o tabără care doreşte rectificarea titlurilor de proprietate, în care să fie trecute terenurile pe care le-au folosit. Şi o altă tabără care vrea intabularea pădurilor după cum apare pe versoul titlului de proprietate. Iar până în momentul de faţă cele două tabere nu au ajuns la un consens. Iar de când pădurile au rămas fără pază, de mai bine de jumătate de an, a crescut şi numărul furturilor de material lemnos.

Despre şansele de reuşită a iniţiativei înfiinţării unei noi asociaţii de tip composesorat am stat de vorbă şi cu secretarul oraşului Vlăhiţa, Venczel Attila, care s-a arătat pesimist, cel puţin până nu se rezolvă problema de fond – cea a titlurilor de proprietate.

Încă de la început, secretarul localităţii a subliniat că nu poate să exprime decât o opinie personală, deoarece e vorba despre proprietate privată. „În ceea ce priveşte proprietatea şi modul de administrare a pădurilor, din punct de vedere oficial, instituţional, nu pot să mă exprim. Pentru că din momentul în care aceste titluri de proprietate reprezintă proprietatea privată a persoanelor fizice, primăria (…) nu mai are competenţă în ceea ce priveşte pădurile. Paza şi administrarea terenurilor forestiere este obligaţia proprietarilor, nu a autorităţilor locale. Însă ceea ce pot să spun reprezintă opinia mea personală şi în nici un caz opinia secretarului ori instituţiei Primăriei oraşului Vlăhiţa”, a spus Venczel Attila.

Aceste conflicte au divizat localitatea

Acesta a arătat că până în momentul de faţă nu a văzut să se ia vreo măsură în ceea ce priveşte clarificarea proprietăţii. „Câteodată am senzaţia că parcă suntem ca acum 14 ani, când m-am întâlnit eu prima dată cu probleme legate de pădure. Pentru că în momentul de faţă nu văd că s-ar lua vreo măsură în ceea ce priveşte clarificarea proprietăţii şi a regimului juridic al proprietăţii. Eu consider că această asociaţie va fi încă o asociaţie în plus faţă de cele existente şi până acum”, a spus secretarul oraşului.

Venczel Attila a explicat că „prima dată trebuie să pornim de la ideea că titlurile de proprietate, fiind acte juridice, se bucură de o prezumţie de legalitate”. „Deci proprietatea ca să poată fi în mod normal exercitată, mai devreme sau mai târziu, după părerea mea, titlurile de proprietate trebuie să fie intabulate. Intabularea se face pe numele celor cărora li s-au eliberat titluri de proprietate. Adică faptul că s-au făcut nişte tranzacţii, nişte contracte încheiate sub semnătură privată asupra unor titluri de proprietate în perioada celor 26 de ani trecuţi şi cine ştie acele titluri de proprietate pe câte mâini au ajuns, consider că aceste lucruri vor periclita oricum rezolvarea problemei. Asta e important din punctul meu de vedere”, a spus secretarul localităţii.

În continuare, acesta a spus că o asociaţie de tip composesorat, care să mai fie şi succesor al vechiului composesorat, nu se mai poate realiza, „pentru că există acolo un termen de decădere”. Însă „o asociere făcută de oameni (…) se poate face, dar numai pe baza unei proprietăţi concrete (…) numai după ce se clarifică proprietatea”. „Cei care se asociază ar trebui, ca pe baza unui titlu juridic valabil, să poată să dovedească terenul pentru a se evita eventuale litigii, certuri şi conflicte ce pot să apară, pentru că aceste conflicte au divizat localitatea de fapt. (…) O asociaţie de tip composesorat se poate realiza numai cu respectarea celor două lucruri: clarificarea proprietarilor şi a perimetrelor terenurilor. Deci numai în situaţia în care între diferite tabere se va ajunge la un consens”, a spus Venczel Attila.

Mare parte a titlurilor de proprietate sunt anulabile

Acesta a spus că există o tabără care „zice că pe ei nu-i interesează cum e evidenţiat terenul pe verso-ul titlului de proprietate, că oricum exista o înţelegere între ei, că respectiva asociaţie are respectivele terenuri şi ei au crezut şi erau convinşi că terenul administrat de ei era al lor şi va fi al lor. Ei mai speră că se va realiza eventual o rectificare a titlurilor de proprietate. Dacă nu se ajunge la un consens cu aceşti oameni, aceştia vor împiedica întotdeauna, eu sunt convins, vrând-nevrând, rezolvarea situaţiei”. Secretarul a spus că această tabără, „în ultima perioadă, a făcut demersuri în vederea rectificării titlurilor de proprietate în ceea ce priveşte amplasamentele. Au comandat măsurători, lucrări, dar e foarte clar că nu se poate rezolva problema, pentru că pe cale administrativă e imposibil să rectifici după 20 şi ceva de ani amplasamentele acestor terenuri, pentru că va afecta şi amplasamentele celorlalţi”, a spus secretarul oraşului, precizând că documentaţia a fost înaintată comisiei locale de fond funciar, însă „noi am cerut să ne predea şi în original titlurile de proprietate, adică am urmărit procedurile legale; nu au depus, deci deocamdată nu avem nici o soluţie legală”.

Acesta a explicat că, în urmă cu câţiva ani, o altă tabără într-adevăr a încercat şi a apucat să facă măsurătorile necesare pentru intabularea fiecărui titlu de proprietate. „Normal că şi ei au fost împiedicaţi de acea tabără care a dorit rectificarea, dar eu consider că ei s-au gândit cel mai bine. Deci acesta a fost primul pas şi apoi crearea unui composesorat. Dar mare parte a titlurilor de proprietate, eu iarăşi reafirm aceeaşi părere, sunt anulabile, din moment ce nu au fost reconstituite în favoarea unei forme asociative, ci unor persoane fizice”, a spus Venczel Attila, referindu-se la faptul că fostul composesorat avea dreptul să primească terenurile de la Vlăhiţa, şi nu fiecare persoană fizică în parte.

Nu poţi să-i forţezi pe oameni să se asocieze împotriva liberei voinţe

Secretarul oraşului a spus că sunt încercări de a se cere prin instanţă rectificarea titlurilor de proprietate. „Dacă am merge şi pe ideea că între membrii comunităţii, proprietarii de pădure ar exista un consens şi în privinţa modificării titlurilor de proprietate, s-ar putea ca pe calea instanţei oamenii să poată valorifica acest lucru. Dar şi în această privinţă, din moment ce există diferite tabere, nici ei nu au cum să ducă până la capăt ideea lor de rezolvare a problemei”, a declarat Venczel Attila.

Acesta a spus că aceeaşi situaţie este şi cu noua asociaţie. „Dacă nu se ajunge la un consens, atunci nu au cum să facă să renască acel composesorat care exista înainte de ’48. Nu au cum (…) nu poţi să-i forţezi pe oameni să se asocieze împotriva liberei voinţe”, a spus Venczel Attila.

În legătură cu soluţia privind paza pădurii propusă de noua asociaţie, secretarul oraşului a spus că este convins că aceasta se poate rezolva cu siguranţă pentru o perioadă de un an, dar dacă nu vor reuşi să realizeze venituri din activitatea de administrare a pădurii, „atunci iarăşi altă posibilitate nu văd din partea lor decât să plătească serviciile silvice din cotizaţia membrilor”. „Pentru că, potrivit legii, oricum proprietarii au obligaiţa să asigure paza, inclusiv într-o formă asociativă. Deci asociaţia probabil s-a gândit şi cum vor asigura aceste venituri”.

Totuşi, acesta a arătat că timp de 26 de ani nu a văzut altceva decât că s-au cerut sume de bani de la proprietari pentru rezolvarea unor probleme, însă rezultatul a fost întotdeauna zero. Şi a dat şi exemple: s-au solicitat sume de bani pentru realizarea unor lucrări necesare modificării titlurilor de proprietate – rezultat zero; s-au solicitat de-a lungul timpului bani pentru diferite procese, litigii, care au fost pierdute –  rezolvare zero; „au făcut de mai multe ori măsurători, planuri parcelare, care nu au putut să fie valorificate – iarăşi rezultate zero”, a spus Venczel Attila.

Dacă noua asociaţie nu va funcţiona într-adevăr ca un composesorat, care să genereze venituri, atunci şansele ca problema pazei să se rezolve sunt mici

Secretarul oraşului Vlăhiţa a mai explicat că noua asociaţie trebuie să funcţioneze într-adevăr ca un composesorat pentru a avea şanse de reuşită. Adică să existe o gospodărire şi o activitate de administrare a pădurilor care să genereze şi anumite venituri, din care să se poată asigura cheltuielile legate de pază, dar şi de alte treburi administrative, cum sunt, de exemplu, împăduririle. „Dacă nu poţi să asiguri acestea şi eventual să mai împarţi ceva şi oamenilor, mă gândesc: e o strategie pe termen lung, cum s-au gândit? Pentru că e clar, s-a dovedit: dacă nu plăteşti cheltuielile de pază, pădurile rămân fără pază”, a precizat interlocutorul.

Acesta a mai evidenţiat şi o altă situaţie, care este şi ea la baza neînţelegerilor din comunitate şi care a dus la situaţia actuală. „Poate se asociază cineva cu un teren care e defrişat total deja. Lângă el este asociat cineva cu o pădure frumoasă. În momentul în care vrei să împarţi redevenţele, eu consider că iarăşi o să fie un izvor de conflict între oameni, pentru că dacă împarţi în mod egal, 100% vor fi discuţii”.

În concluzie, în ciuda faptului că se arată sceptic, Venczel Attila a spus că orice măsură ce se ia pentru asigurarea pazei pădurilor din zona Vlăhiţa e bine-venită.

„E bine-venită orice măsură ce se ia pentru a se asigura paza pădurilor. Deci orice măsură şi orice încercare e bine-venită, dacă se poate rezolva această problemă. Numai că sunt un pic sceptic că pe termen lung se va putea asigura. Eu consider că numai pentru o perioadă scurtă de timp. (…) Însă dacă vor reuşi ei să asigure paza pădurilor, contrar opiniilor mele pesimiste, eu sunt convins că a meritat să se asocieze”, a conchis Venczel Attila.

(În numărul următor vom vedea care este şi poziţia celor care refuză să intre în noua asociaţie şi care doresc rectificarea titlurilor de proprietate)

Şt. PĂTRÎNTAŞ

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.