Educaţia, agricultura, administraţia publică şi problemele sociale – printre priorităţile UDMR în sesiunea parlamentară de toamnă

Parlamentarii UDMR au pregătit o serie de proiecte şi propuneri de modificări legislative, care au fost prezentate la Miercurea Ciuc şi care vor fi înaintate spre dezbatere şi aprobare în această toamnă. Unele vizează întărirea şi finanţarea sistemului after-school şi înfiinţarea de campusuri şcolare pentru elevii din familii nevoiaşe, altele reglementarea achiziţionării ciupercilor şi fructelor de pădure şi eliminarea dublei penalizări în cazul asociaţiilor. Vor fi propuneri legislative şi în domeniul administraţiei, dar şi al animalelor protejate, în special carnivorele mari

Deputatul Korodi Attila a deschis conferinţa de presă de ieri cu propuneri în domeniul educaţiei. Mai precis, cu necesitatea urgentării aplicării curriculei noi şi dezvoltării curriculei până la clasa a XII-a, într-un timp real, pentru elevi şi liceeni. Potrivit deputatului Korodi, dacă ritmul de implementare a noii metodologii şi curricule şcolare rămâne acelaşi, primii liceeni care vor da Bacalaureatul după curricula nouă vor fi în 2025. „Vrem să introducem o modificare la Legea Educaţiei, în care să precizăm foarte clar data limită până la finalizarea implementării noii metodologii şi curricule şcolare, 2020”, a declarat Korodi Attila.

După experienţa pozitivă de modificare a Legii Educaţiei prin crearea condiţiilor de finanţare normativă prin sistemul educaţional al creşelor, UDMR vrea să modifice legea, în sensul întăririi şi finanţării sistemului after-school şi înfiinţarea de aşezăminte, campusuri şcolare special create pentru elevii care vin din familiile cu situaţie socială precară.

Senatorul Tánczos Barna a detaliat câteva propuneri ale UDMR în domeniul agriculturii, dezvoltării rurale şi silviculturii. Printre priorităţi se numără reglementarea achiziţionării produselor nelemnoase rezultate din fondul forestier, adică a ciupercilor şi fructelor de pădure. „În momentul de faţă se poate constata că majoritatea celor care vând astfel de produse centrelor de colectare nu sunt proprietari de păduri sau de terenuri forestiere. (…) Vrem să interzicem ca aceste produse să fie achiziţionate de la alte persoane fizice sau juridice decât proprietarii de păduri, de terenuri forestiere”, a explicat senatorul Tánczos. Tot el a vorbit şi despre despăgubirile pentru pagubele cauzate de animalele sălbatice. „Avem o propunere care este deja pe circuitul parlamentar, dorim să convingem ministerul şi Parlamentul să fie de acord cu plata despăgubirilor pentru vătămările corporale ale persoanelor sau, Doamne fereşte, decesul unor persoane din cauza atacurilor carnivorelor mari”, a precizat Tánczos Barna.

Deputatul Korodi Attila speră într-o abordare „deschisă, permisivă” a Curţii Constituţionale (CC) în legătură cu Codul administrativ, „care să întărească tot ce este definit prin convenţiile internaţionale, mecanismele internaţionale la care România este parte şi tot ceea ce reprezintă bune practici în administraţia publică locală”, atât cu privire la mecanismul de implicare a comunităţilor etnice în deciziile locale, cât şi cu privire la descentralizare. „Lucrurile acestea, din păcate, au fost atacate la CC, atât de Administraţia Prezidenţială, cât şi de partidele de opoziţie şi se aşteaptă un verdict din partea Curţii. (…) Sperăm să aibă cât mai puţine modificări şi în spiritul în care a fost abordată, care este foarte european, să putem să finalizăm această legiferare”, a menţionat Korodi Attila.

Chiar dacă nu s-a reuşit finalizarea sa, crearea unui program-cadru de finanţare a regiunilor slab dezvoltate rămâne o prioritate. Se au în vedere 12 judeţe, preponderent din zona rurală şi din zona montană, care la ora actuală sunt mult rămase în urma judeţelor dezvoltate. Printre ele se numără Harghita, Covasna,  judeţe din nordul Moldovei, din zona Alba şi sud-vestul României, s-a precizat în cadrul conferinţei de presă.

De asemenea, UDMR va mai veni cu propuneri de modificări legislative în ceea ce priveşte reglementarea plăţii indemnizaţiei pentru creşterea copilului, precum şi din punct de vedere al acoperirii cu medici de familie a localităţilor în care momentan aceştia nu există. Dar despre toate cele prezentate şi despre altele – referendumul pentru familie, de pildă – vom reveni în ediţiile viitoare.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii