Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
- Valer Dorneanu, preşedintele Curţii Constituţionale a României: „Ne-a fost parcă nouă, românilor, teamă, am avut o fereală, ca să spun aşa, ca să folosim un lucru sfânt pentru noi, pentru că Tratatul de la Trianon este un tratat fundamental al ţării noastre, care ne consacră suveranitatea, identitatea, integritatea teritorială, apartenenţa noastră la spaţiul european şi multe altele”
La sfârşitul săptămânii trecute, vineri şi sâmbătă, Complexul Sportiv Naţional Izvoru Mureşului a fost gazda celei de-a XXVI-a ediţii a Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice Românii din Sud-Estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie, care a avut loc cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului României. La ediţia din acest an a sesiunii au participat zeci de cercetători, profesori universitari, istorici, teologi, sociologi, etnografi, scriitori, muzeografi, arhivişti, profesori, preoţi, oameni de cultură, studenţi, din peste 35 de localităţi din întreaga ţară.
Sesiuneaa fost deschisă de PS Andrei, episcopul Covasnei şi Harghitei,cu un cuvânt de binecuvântare intitulat „Timpul ca dar al lui Dumnezeu”, în care a vorbit despre importanţa familiei tradiţionale creştine în educarea copiilor. „Accesul la mediul online şi petrecerea în spaţiul virtual configurează omului contemporan o altfel de lume de a trăi realitatea timpului. Atunci când alegi să te întâlneşti în spaţiul virtual cu prietenii mai mult decât să te bucuri de întâlnirea lor faţă către faţă, când faci cumpărături fără să ieşi din locuinţă, când te documentezi fără să ai bucuria răsfoirii unei cărţi, atunci nu mai simţi timpul, nu mai trăieşti timpul, ci timpul te trăieşte pe tine. Constatăm cu multă durere în suflet cum prieteniile virtuale distrug familia tradiţională creştină. Astăzi, pe Internet se cunosc, leagă prietenii şi tot pe Internet divorţează. (…) Pentru creştini, familia reprezintă matricea fundamentală de educaţie, tipar-model, exemplu desăvârşit de comuniune, de prietenie, de iubire şi solidaritate şi trăire a principiilor morale. În familie se transmite cel mai bine credinţa, pentru că ea reprezintă principiul-reper educaţional şi catehetic. În familie, de la părinţi şi de la bunici, copiii învaţă să se roage, să ceară ajutorul lui Dumnezeu şi mijlocirea sfinţilor”, a detaliat PS Andrei.
De asemenea, ierarhul locului a subliniat şi importanţa parohiei şi şcolii în educaţia copiilor. „Împreună, Biserica, familia şi şcoala pot schimba chipul societăţii româneşti pentru binele şi prosperitatea neamului nostru românesc”, a mai punctat episcopul Covasnei şi Harghitei.
Valer Dorneanu: Despre Tratatul de la Trianon vă mărturisesc că am auzit mai mult vorbindu-se pe aici, prin zona aceasta şi prin cărţile elaborate de dvs.
Preşedintele Curţii Constituţionale a României (CCR), Valer Dorneanu (originar din comuna Corbu),a vorbit despre importanţa Tratatului de la Trianon şi, în calitatea sa oficială, cu rezervele impuse de funcţie, despre legea Parlamentului care şi-a dorit să marcheze această zi.
„Despre Tratatul de la Trianon vă mărturisesc că am auzit mai mult vorbindu-se pe aici, prin zona aceasta şi prin cărţile elaborate de dvs. Ne-a fost parcă nouă, românilor, teamă, am avut o fereală, ca să spun aşa, ca să folosim un lucru sfânt pentru noi, pentru că Tratatul de la Trianon este un tratat fundamental al ţării noastre, care ne consacră suveranitatea, identitatea, integritatea teritorială, apartenenţa noastră la spaţiul european şi multe altele”, a spus Valer Dorneanu.
Acesta a citat din diplomatul Ioan Anghel, profesor de Drept internaţional: „Pentru mine, ca fost diplomat de carieră, şochează dispariţia din vocabularul diplomaţiei româneşti a termenului de Tratat de la Trianon. Mă întreb dacă evitarea referirii la acest document creează cumva un complex de jenă, de vinovăţie faţă de cei care şi-au vărsat sângele pentru a avea o Românie Mare, ori este vorba despre menajarea unor susceptibilităţi cunoscute sau presupuse din dorinţa de a obţine o atitudine de bunăvoinţă din partea vecinilor noştri, în nici un caz nu poate fi vorba despre o atitudine demnă”.
Preşedintele CCR a amintit şi de tratatul din 1996 încheiat cu Ungaria, „şi atunci, şi de multe ori ne-am ferit să vorbim de importanţa Tratatului de la Trianon”. „Pentru români, el a fost constatarea unui adevăr istoric, constatarea unei realităţi pe care au subliniat-o şi semnatarii acordului plecând de la nişte aserţiuni ale fostului preşedinte american Wilson, care se refereau la drepturile minorităţilor, la autodeterminare etc. Deci acel tratat a avut şi o semnificaţie morală extraordinară. Şi pentru români este un lucru esenţial acel tratat şi trebuie să-l tratăm ca atare. (…) E de reţinut atitudinea părţii maghiare de atunci şi ulterior. (…) Stimaţi colegi, stimaţi români, nu trebuie să ne fie deloc ruşine, dimpotrivă, pentru noi acest tratat este un lucru sfânt. (…) Nu trebuie să ne jenăm să vorbim despre el, nu trebuie nici să-l fluturăm pentru a-i irita pe vecinii noştri şi conaţionalii noştri care sunt totuşi cetăţeni români, dar trebuie să le spunem adevărul şi nu trebuie să ne ferim de acest lucru. Noi nu facem altceva, nu facem propagandă, noi spunem adevărul şi trebuie să restabilim adevărul istoric, care priveşte identitatea noastră naţională, drepturile noastre istorice, vechimea noastră pe acest continent. De aceea nu cred că Parlamentul a greşit când a marcat Tratatul de la Trianon”, a spus Valer Dorneanu. (Curtea Constituţională sesizată cu neconstituţionalitatea acestei legi a respins excepţia de neconstituţionalitate. Despre motivarea acestei decizii a vorbit şi preşedintele Curţii Constituţionale, iar cu detalii vom reveni într-un număr viitor)
Prefectul judeţului Harghita, Ion Proca, le-a adresat un cuvânt de bun-venit participanţilor la Sesiunea de comunicări ştiinţifice. Acesta s-a referit la situaţia actuală, în care Instituţia Prefectului gestionează anumite proiecte ale echipei guvernamentale „din care mă bucur că fac parte”. Astfel, prefectul a amintit de iniţiativele începute în urmă cu câteva luni, cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului (SGG). Inclusiv această ediţie a Sesiunii de comunicări ştiinţifice a fost sprijinită de SGG. De asemenea, este vorba, printre altele, despre Serviciul de dezvoltare comunitară a Secretariatului General al Guvernului României – birourile zonale – care sunt deja funcţionale. Un alt proiect aflat în derulare este „educaţie prin antreprenoriat prin explorarea noilor tehnologii, prin consiliere şi informare în carieră în judeţele Harghita, Covasna şi Mureş, în cadrul mai larg al activităţilor legate de România educată”.
„Ar fi foarte multe lucruri de spus, dar tot ceea ce ne gândim să întreprindem în continuare se leagă de stabilitatea zonei, de ataşamentul pe care trebuie să-l creăm tinerilor de aici, din zonă, pentru că dramatic este cum mereu aminteşte Preasfinţia sa (n.n. – PS Andrei) că numărul oamenilor tineri din zonă scade, că vom face proiecte şi ne vom pregăti pentru nu ştim cine? Aşa că vă rog să ne credeţi că viziunea, gândirea pe care o avem acum legată de viitorul acestei zone este în mod concret lipită de un Plan Urbanistic Zonal al Munţilor Călimani. Suntem în relaţie foarte bună cu partea decidentă a Consiliului Judeţean din Harghita astfel încât să legăm judeţul nostru, zona aceasta, de zonele vecine, suntem într-o acţiune permanentă cu cei din Suceava, din Neamţ şi nu numai, pentru că de realizarea acestui proiect global legat de Munţii Călimani va fi bine zonei pentru totdeauna”, a explicat prefectul judeţului Harghita.
Primarul comunei Voşlăbeni, de care aparţine staţiunea Izvoru Mureşului, Mihail Tinca,le-a urat la rândul său bun-venit oaspeţilor şi a mulţumit „tuturor celor care trudesc la această muncă închinată românilor din Sud-Estul Transilvaniei, români care suntem şi noi, din comuna Voşlăbeni, din zona aceasta. De munca aceasta este nevoie şi acum, şi în continuare”.
Prezenţa cercetătorilor din aproape întreaga ţară „este una din formele cele mai concrete de solidaritate a mediului academic românesc cu zona noastră”
Dr. Ioan Lăcătuşu, directorul ştiinţific al Centrului European de Studii Covasna-Harghita (CESCH), vorbind în numele organizatorilor, a amintit „cu emoţie şi deosebită satisfacţie” că în urmă cu 26 de ani, în data de 25 septembrie 1994, a fost întronizat în scaunul de întâistătător al nou-înfiinţatei Episcopii a Covasnei şi Harghitei Înaltpreasfinţitul Ioan Selejan, azi mitropolitul Banatului, şi din 2015 Preasfinţitul Andrei. „De aceea noi, de 26 de ani, facem sesiunea noastră în jurul acestei date. (…) Efectiv, principalul obiectiv şi motiv al prezenţei noastre în septembrie, la sfârşit, este înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, instituţie divino-umană esenţială pentru păstrarea şi dăinuirea noastră românească”, a subliniat dr. Ioan Lăcătuşu.
„Un număr de 40 de conferenţiari au participat la aproape toate cele 25 de ediţii, sau la cea mai mare parte a acestora, constituind astfel o comunitate ştiinţifică stabilă, o adevărată familie de intelectuali uniţi în jurul unui obiectiv generos: cunoaşterea istoriei, culturii şi spiritualităţii românilor din Sud-Estul Transilvaniei. Este una din formele cele mai concrete de solidaritate a mediului academic românesc cu zona noastră. Imaginaţi-vă cât de puţini cercetători, arhivişti, muzeografi suntem noi. Ce am face fără prezenţa acestor distinşi cercetători care de 25 de ani sunt alături de noi, iar munca dânşilor se concretizează în cele 20 de numere din Anuarul Angvstia, 12 numere anuarul Sangidava şi şase numere Acta Carpatica. În cele două judeţe, astăzi se publică trei anuare ştiinţifice bine-cotate în mediul de specialitate”, a mai subliniat directorul ştiinţific al CESCH, precizând că sunt prezenţi şi 20 de conferenţiari tineri.
Lucrările în plen
După intervenţiile din deschiderea sesiunii au urmat lucrările în plen, moderate de prof. univ. dr. Radu Baltasiu, directorul Centrului European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române. În cadrul lucrărilor în plen au fost prezentate următoarele comunicări ştiinţifice: prof. univ. dr. Ion Solcanu (Iaşi, Academia Oamenilor de Ştiinţă) – Sprijinul financiar acordat de Moldova şi Ţara Românească şcolii confesionale româneşti şi Bisericii „Sf. Nicolae” din Şcheii Braşovului între 1595-1918;prof. univ. dr. Radu Baltasiu – Sociologia gustiană a Marii Uniri; prof. univ. dr. Ioan Sabău-Pop şi jurist Dragoş Burghelia (Tg. Mureş) – Masacrele din luna septembrie 1944 asupra populaţiei civile din Sărmaşu şi Moisei săvârşite de către armata şi autorităţile în retragere ale Ungariei Horthyste; prof. univ. dr. Ion Giurcă (Bucureşti) – Cedările teritoriale din anul 1940. Analiză comparativă; prof. univ. dr. Valeriu Tabără (Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, Bucureşti, fost ministru al Agriculturii şi Alimentaţiei între 1994 şi 1996) – Părere: avem istorie? Ştim ce să facem cu ea?; dr. Mihai Nicolae (Asociaţia Ştefadina Bucureşti) – Profesorul Ioan Scurtu – preţuitor al tuturor arhivelor (lucrare prezentată de dr. Ioan Lăcătuşu).
Lucrările pe secţiuni
După cum remarca dr. Ioan Lăcătuşu, din tematica bogată şi diversă a comunicărilor, în secţiunea de Istorie au fost prezentate „studiile referitoare la evenimentele istorice din anul 1920, respectiv cele care au avut loc pentru recunoaşterea internaţională a Marii Uniri, prin Tratatul de pace de la Trianon, noi contribuţii documentare referitoare la împlinirea a 80 de ani de la semnarea Dictatului de la Viena, aspecte ale convieţuirii interetnice româno-maghiare în ultimul secol, momente din viaţa şi activitatea unor personalităţi româneşti de ieri şi de astăzi, precum: Mihai Viteazul, Sfântul Mitropolit Andrei Şaguna, Octavian C. Tăslăuanu, generalii Dănilă Papp şi Ernest Broşteanu, Onisifor Ghibu, Protopopul Aurel Munteanu al Huedinului, prof. Ioan Bozoceanu din Vâlcele, Maria Berenyi din Ungaria, istoricii Ioan Ranca şi Ioan Scurtu ş.a., dar şi probleme precum: aspecte din activitatea caritabilă a clerului ortodox, învăţământul confesional românesc, starea de spirit a locuitorilor români şi maghiari din Arcul Intracarpatic în anii premergători Tratatului de la Trianon, aspecte ale vieţii administrative din perioada interbelică în judeţul Odorhei, cedările teritoriale din anul 1940, calvarul românilor expulzaţi şi refugiaţi din teritoriul Ardealului cedat Ungariei în urma Dictatului de la Viena, Trianon post Trianon, România şi Ungaria la Conferinţa de pace de la Paris, 1946-1947 etc.”.
„În cadrul secţiunii Sociologie s-a remarcat prezenţa cercetătorilor de la Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române din Bucureşti, cu teme de larg interes, precum:sociologia gustiană a Marii Uniri, abordări etno-politice în anul Centenarului Tratatului de la Trianon – analiză comparativă România-Ungaria, dosar românesc: Ucraina, Grecia, Spania. Tot în cadrul acestei secţiuni au prezentat comunicări cercetători din Cluj-Napoca, Bucureşti, Tg. Mureş, Covasna şi Sf. Gheorghe cu teme care abordează probleme de actualitate referitoare la: dimensiuni geopolitice ale războiului identitar contemporan; manipularea maselor prin presă; provocări ecologice, economice, sociale şi politice în inima Ţării; discriminarea pe criterii etnice a românilor din judeţele Covasna şi Harghita; minorităţile naţionale din România de azi – drepturi şi oportunităţi; proiecte ale unor instituţii şi asociaţii culturale pentru afirmarea culturii româneşti în Arcul Intracarpatic ş.a.”, a punctat dr. Ioan Lăcătuşu.
În secţiunea Etnografie şi Cultură Românească au fost susţinute comunicări referitoare la istoria şi cultura tradiţională a românilor din Arcul Intracarpatic (Covasna, Tulgheş, Gheorgheni). De asemenea, au fost prezentate noi apariţii la editurile Eurocarpatica şi Grai Românesc, principalele lucrări monografice ale localităţilor, instituţiilor şi personalităţilor româneşti din judeţele Covasna şi Harghita etc.
În secţiunea Colecţii şi colecţionari au fost prezentate colecţii de port tradiţional şi artă populară, medalii, monezi şi bancnote, vederi şi fotografii vechi, valori de patrimoniu (artefacte, carte veche românească, fosile şi minerale) etc.
Iar Secţiunea Mediul asociativ – exemple de bună practică a oferit cadrul necesar cunoaşterii exemplelor de bună practică ale celor mai active asociaţii culturale, în principal din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, dar nu numai, şi dezbateri ale unor teme precum: promovarea culturii româneşti, cunoaşterea istoriei învăţământului românesc din zonă, iniţierea şi implementarea unor proiecte culturale şi umanitare, înălţarea de monumente de for public dedicate unor evenimente importante din istoria locală şi naţională, aspecte ale voluntariatului tinerilor, respectarea legislaţiei în judeţele Covasna şi Harghita, dar şi probleme actuale privind comunităţile romano-catolice din Moldova ş.a.
Toate lucrările vor fi publicate în anuarul Acta Carpatica.
În cadrul Sesiunii de comunicări ştiinţifice au fost lansate sau prezentate şi câteva zeci de cărţi. Totodată, a fost vernisată expoziţia foto-documentară Românii din fostele scaune secuieşti şi Marea Unire, organizată de Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni. De asemenea, a fost vizionat un emoţionant film documentar: „Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice Românii din Sud-Estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie, din arhiva video a Centrului Ecleziastic de Documentare Mitropolit Nicolae Colan”.
A XXVI-a ediţie a Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice Românii din Sud-Estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie a fost organizată de Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Şincai” din Tg. Mureş, Centrul European în Probleme Etnice din subordinea Academiei Române, Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” din subordinea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei şi Asociaţia Ştefadina din Bucureşti, în parteneriat cu Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni şi Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş. (Consemnare de Şt. Pătrîntaş)
