După mai bine de 4 ani, s-a dovedit că băile comunale din Harghita fac parte dintr-un proiect eşuat | Informația Harghitei - jurnal independent
marți , 26 octombrie 2021
Home » Societate » După mai bine de 4 ani, s-a dovedit că băile comunale din Harghita fac parte dintr-un proiect eşuat
După mai bine de 4 ani, s-a dovedit că băile comunale din Harghita fac parte dintr-un proiect eşuat

După mai bine de 4 ani, s-a dovedit că băile comunale din Harghita fac parte dintr-un proiect eşuat

La finele deceniului trecut, Consiliul Judeţean Harghita încerca să pună pe picioare un alt proiect care avea menirea de a dezvolta turismul în zonă. Astfel, a fost lansat un amplu proiect de reabilitare a băilor comunale. Dar multă apă va mai curge pe Olt până ce se va înţelege că atragerea unor turişti nu se rezumă doar la a arunca bani pentru anumite obiective şi atât.

Dacă vorbim de băile tradiţionale, înainte de a începe reabilitarea lor trebuie văzut dacă acele comunităţi sunt dispuse să le întreţină (anual, consiliile locale să aloce fonduri pentru lucrări de întreţinere). Apoi trebuie avut în vedere dacă baia tradiţională va fi destinată doar localnicilor sau se are în vedere şi atragerea unor turişti. Iar în acest ultim caz, imediat după finalizarea lucrării, trebuie lansată o campanie agresivă de marketing prin care noul obiectiv să fie cunoscut (atât de maghiari, cât şi de români). Din păcate, însă, aceste lucruri nu s-au întâmplat, iar imaginile băilor tradiţionale reamenajate lasă mult de dorit.

 

Investiţii neterminate, ape murdare şi deşeuri la tot pasul

Cam aceasta ar fi caracterizarea multor băi tradiţionale prin care se dorea dezvoltarea turismului harghitean. În unele locuri – cum este cazul la Sântimbru-Băi – au fost alocate sume importante de bani, s-au început lucrări, dar apoi totul a fost stopat. În alte locuri, acolo unde investiţia s-a dus până la capăt, totul pare lăsat în voia sorţii: PET-uri şi hârtii aruncate la voia întâmplării, ape acoperite cu mătasea broaştei.

Una dintre cauzele situaţiei de faţă este, aşa cum spun şi edilii localităţilor, lipsa banilor.

 

Bodo David, primarul comunei Cozmeni…

…spunea că se descurcă destul de greu cu băile tradiţionale pentru că nu sunt bani suficienţi pentru a le dezvolta. „Mai reparăm, ţinem curăţenie şi cu asta s-a terminat tot ce putem face”, spunea edilul.

Referindu-se la profitabilitatea investiţiei, completa: „La ora actuală, încă, nu reuşim să fie profitabil. Dar, sper, dacă putem să facem o dezvoltare mai serioasă a investiţiei, să avem turişti mai mulţi. Şi atunci, cred, va fi şi profitabil”.

 

Székely Ernő, edilul din Sâncrăieni…

…spunea că anul trecut au fost făcute câteva reparaţii şi izolaţii, iar anul acesta se fac lucrări pentru un teren de sport, un teren de joacă pentru copii, pentru o parcare şi alei între ştrand şi baia acoperită. Aceste ultime investiţii, spunea Székely Ernő, fac parte dintr-un proiect depus în cadrul programului GAL.

 

În Sântimbru-Băi…

…spunea primarul Kencse Előd, nu sunt fonduri pentru baia tradiţională. „De aceea, Primăria şi Consiliul local au hotărât că se dă în concesiune; ceea ce s-a şi reuşit”, spunea edilul.

Tot el preciza că, din cauza pesimismului investitorilor în acest domeniu, numai o firmă a fost interesată de a prelua în concesiune baia tradiţională de la Sântimbru-Băi.

Viceprimarul Fülöp Kinga spunea că nici măcar unităţi de cazare acreditate nu sunt în zonă şi nici drumul judeţean care duce în Sântimbru-Băi nu încurajează posibilii turişti.

Întrebată de ce consideră că autorităţile locale, după ’89, au ignorat zona din punct de vedere al dezvoltării turistice, Fülöp Kinga spunea că „n-au avut interes sau n-au avut idei de proiecte sau idei de restructurare a zonei. Mai mult au fost preocupaţi de retrocedări şi de mici proiecte care n-au ţinut cont de dezvoltarea generală a localităţii, ci de nişte interese”.

 

„Am refăcut băile tradiţionale de 2-3 ori, după aceea ni s-a urât”

Nici directorul Fundaţiei pentru Parteneriat, Potozky László, nu se arăta prea încrezător în aceste băi tradiţionale.

„Nu au proprietar sau dacă au proprietar, nu se preocupă aşa cum ar trebui. Într-adevăr, ar putea reprezenta un fel de atracţie deosebită, o chestie care nu prea se găseşte în alte zone din ţară – nici măcar în alte ţări – dar, din păcate, nu sunt folosite la potenţialul la care ar putea fi”, spunea Potozky László.

Acesta continua, precizând că „la anumit timp (băile tradiţionale) au fost devastate, distruse. Ne-am implicat iarăşi, le-am refăcut de 2-3 ori, dar după aceea am zis că dacă nu există un edil gospodar ori un organism local care să preia sau să aibă grijă de ele… Nouă ni s-a urât şi n-am mai reuşit să intervenim.

Nu putem să vorbim de destinaţii de turism fără să avem acces uşor la ele. Dacă trebuie să-ţi spargi baia de ulei, dacă drumul e prost… poate, prima dată când vine, turistul, în necunoştinţă de cauză, se chinuie, dar în mod sigur nu se mai întoarce. Şi va spune şi altora: e frumos, dar nu mergeţi, pentru că nu e accesibil”.

 

Iniţiativă bucureşteană, prost percepută de edili sau una judeţeană prost pusă în practică?

Referindu-se la băile tradiţionale prin care s-a dorit revitalizarea unui segment din turismul harghitean, preşedintele CJ Harghita, Borboly Csaba, spunea, recent: „Când se decide numai de la Bucureşti şi vine şoapta de la Bucureşti că se dau bani numai pentru băi tradiţionale, atunci toată lumea face băi tradiţionale, dar fără o concepţie, fără un calcul cum vor ţine în funcţiune (n.a. – baia tradiţională); primarii, când aud că este o posibilitate de a atrage nişte sume, atunci aduc, construiesc, dar fără o concepţie.

Cred că programele acestea guvernamentale heirupiste care s-au realizat sau se realizează ar trebui să fie mult mai bine fundamentate şi cred că dacă ar fi dat o şansă consiliilor judeţene să coordoneze şi să aloce în aşa fel aceste sume pentru băi tradiţionale încât să vedem unde, ce şi cine poate să realizeze şi cum poate să le susţină, atunci rezultatul ar fi fost altul.

E păcat că totul se decide din Bucureşti şi acolo nu se vede dacă o primărie are personal suficient sau nu, dacă are personal de specialitate sau nu, comunitatea este interesată de a susţine sau nu este”.

Este corect ceea ce spunea preşedintele CJ Harghita, dar tot această instituţie, anul trecut, într-un răspuns pe tema băilor tradiţionale, preciza: „(n.a. – investiţiile în băile tradiţionale au început) la iniţiativa Consiliului Judeţean Harghita. Consiliul Judeţean Harghita, recunoscând necesitatea reabilitării băilor tradiţionale, s-a străduit să atragă fonduri în acest scop. Demersurile întreprinse în acest sens (pregătiri detaliate şi proiecte realizate într-un termen relativ scurt) s-au finalizat în anul 2010 prin obţinerea unei sume de aproximativ 4 milioane de lei pentru 9 băi comunale de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, conform HG 120 din 2010 privind aprobarea Listei cuprinzând programele şi proiectele de investiţii în turism şi a surselor de finanţare a documentaţiilor tehnice şi a lucrărilor de execuţie a programelor şi obiectivelor de investiţii în turism”.

Aşadar, băile tradiţionale renovate şi care acum sunt abia pe linia de plutire par a fi nu numai o decizie neinspirată a comunităţilor locale, ci un proiect în care un cuvânt greu de spus l-a avut chiar Consiliul Judeţean Harghita.

Consemnare de LIVIU CÂMPEAN

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.