Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Dosarul şi procesul prin care Asociaţia Composesorală Bunurile Private din Ciuc cere retrocedarea a mii de hectare de pădure se reîntorc la Judecătoria Topliţa | Informația Harghitei - jurnal independent
joi , 28 martie 2024
Home » Societate » Dosarul şi procesul prin care Asociaţia Composesorală Bunurile Private din Ciuc cere retrocedarea a mii de hectare de pădure se reîntorc la Judecătoria Topliţa
Dosarul şi procesul prin care Asociaţia Composesorală Bunurile Private din Ciuc cere retrocedarea a mii de hectare de pădure se reîntorc la Judecătoria Topliţa

Dosarul şi procesul prin care Asociaţia Composesorală Bunurile Private din Ciuc cere retrocedarea a mii de hectare de pădure se reîntorc la Judecătoria Topliţa

Ieri, Tribunalul Harghita a dat pronunţarea în Apelul înaintat de Asociaţia Composesorală Bunurile Private din Ciuc (ACBPC) împotriva unei decizii a Judecătoriei Topliţa prin care aceasta a respins, în 2014, acţiunea Asociaţiei Composesorale formulată împotriva Comisiei Judeţene pentru Restabilirea Dreptului de Proprietate Harghita (CJRDPH) pentru a anula hotărârea prin care s-au respins contestaţiile depuse împotriva comisiilor locale de fond forestier din Corbu, Tulgheş şi Bilbor. Care comisii respinseseră, la rândul lor, cererile Asociaţiei Composesorale de retrocedare a 22.000 ha terenuri cu păduri şi fâneţe.

Partea adversă a fost reprezentată de Comisia Judeţeană pentru Restabilirea Dreptului de Proprietate Privată Harghita, Regia Naţională a Pădurilor prin Direcţia Silvică Harghita, Ministerul Finanţelor prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Harghita.

Şedinţa de judecată s-a desfăşurat cu două săptămâni înainte, respectiv pe 22 septembrie, când avocatul Asociaţiei Composesorale, Májai László, a depus mai multe acte la dosar şi a susţinut că ordinea în care instanţa de fond a judecat excepţiile nu este în regulă, că CJRDPH a comis un abuz atunci când a susţinut că Asociaţia Composesorală nu are calitate procesuală, întrucât ea trebuie să aplice legea, nu s-o interpreteze. Avocatul a mai susţinut că Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice – care reprezintă statul – nu poate contesta continuitatea Asociaţiei Composesorale şi identitatea acesteia cu fosta persoană juridică de drept public ce administra odinioară pădurile din zonă, deoarece această continuitate a fost recunoscută de instanţa de bază, recte Judecătoria Miercurea-Ciuc şi că a ridicat excepţia lucrului judecat. „Totodată – susţinea avocatul – Asociaţia Composesorală nu poate fi contestată deoarece nimeni nu a revendicat acele terenuri şi nu s-a declarat continuatoarea entităţii juridice vechi”.

Mai departe, avocatul Asociaţiei Composesorale a susţinut că revendică pădurile nu în calitate de administrator, ci de proprietar, ca atare Ministerul Finanţelor nu are calitate procesuală pasivă, iar „continuitatea Asociaţiei e de la sine înţeleasă, nu poate fi contestată de Comisia Judeţeană pentru Restabilirea Dreptului de Proprietate Harghita, Prefectură, Finanţe şi nici chiar de Tribunalul Harghita, ci doar de instanţa de fond”. De asemenea, avocatul ACBPC a spus că hotărârea instanţei din Topliţa nu a fost pronunţată în şedinţă publică, fapt care ar anula-o.

Aici observăm o inadvertenţă: într-o afirmaţie anterioară consemnată de ziarul nostru, Biró Albin, vicepreşedintele ACBPC, spunea că nu comunele din nordul judeţului sunt o parte şi asociaţia altă parte în proces, „ci statul român şi noi”, în vreme ce avocatul Májai susţine că Finanţele Publice (care reprezintă statul) nu ar avea calitate procesuală.

Reprezentanţii părţilor adverse au susţinut că înfiinţarea Asociaţiei Composesorale s-a contestat pe baza legilor funciare şi nu la instanţa de fond, că nu există nici o continuitate şi identitate a celor două asociaţii, că hotărârea de înfiinţare a celei de-a doua asociaţii în calitate de continuatoare a celei vechi este ilegală şi că deciziile a două instanţe susţin acest lucru; s-a obiectat că prima asociaţie avea calitatea de administrator şi era o regie de drept public, nu o asociaţie de drept privat; s-a mai spus că nici Guvernul, nici Prefectura nu trebuie să facă dovada necontinuităţii, ci Asociaţia Composesorală trebuie să aducă dovada continuităţii dintre cele două entităţi, dar această dovadă nu există. S-a spus apoi că Asociaţia Composesorală înfiinţată în 2000 nu reprezintă populaţia acestei regiuni şi, în fine, că e complet irelevant dacă altă entitate a mai solicitat sau nu acele suprafeţe. În consecinţă, reprezentanţii instituţiilor amintite au cerut respingerea Apelului şi menţinerea hotărârii instanţei precedente.

Reamintim sintetic cititorilor că acest caz a apărut în urma derulării următoarelor fapte: în aprilie 2000 se înfiinţează ONG-ul „Asociaţia Composesorală Bunurile Private din Ciuc”, care poartă un nume identic cu al unei foste persoane juridice de drept public care administra pădurile din zonă ce aparţineau statului şi care erau folosite pentru nevoile comunităţilor din zonă. În 2002, Asociaţia este declarată, de către Judecătoria Miercurea-Ciuc, continuatoare a fostei persoane juridice de drept public din 1946. După căpătarea noii calităţi, Asociaţia a depus, iniţial, acte pentru retrocedarea a 22.000 ha de pădure şi fâneţe. Într-o Hotărâre a Curţii de Apel Târgu-Mureş se afirmă însă că „Asociaţia Composesorală Bunurile Private Ciuc nu a fost constituită în mod legal, nefiind una din formele asociative la care se referă Legile nr. 18/1991, 169/1997 şi 1/2000 şi nu este continuatoarea de drept a fostei Persoane Juridice Bunurile Private din Ciuc”. Alte două hotărâri definitive ale Curţii de Apel Tg. Mureş spun acelaşi lucru. Se presupune, în consecinţă, că înfiinţarea acestei asociaţii private cu denumire identică cu a fostei persoane juridice de drept public a fost realizată în scopul inducerii în eroare a autorităţilor statului şi în vederea dobândirii ilegale a unor bunuri în valoare de mai multe milioane de euro.

Prin pronunţarea de ieri, Tribunalul Harghita a admis Apelul Asociaţiei Composesorale Bunurile Private din Ciuc împotriva Sentinţei civile nr. 1021/08.07.2014, precum şi a încheierii civile din data de 21.01.2014, pronunţate de Judecătoria Topliţa în dosarul nr. 514/326/2013, pe care le anulează şi trimite cauza spre rejudecare primei instanţe, la Judecătoria Topliţa. Sentința este definitivă.

M. GROZA

Comentarii:

comentarii

One comment

  1. Pădurea respectivă este a statului, numai golanii spun altceva! E clar ca lumina zilei că asociatia respectivă nu trebuia înregistrată la tribunal și mă mir că procurorul nu a atacat hotărârea dată.

Leave a Reply to Vlase Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.