Direcţia Silvică Harghita a cesionat dreptul de recoltare pentru 41 tone de ciuperci | Informația Harghitei - jurnal independent
miercuri , 18 septembrie 2019
Home » Agricultură/Ecologie » Direcţia Silvică Harghita a cesionat dreptul de recoltare pentru 41 tone de ciuperci
Direcţia Silvică Harghita a cesionat dreptul de recoltare pentru 41 tone de ciuperci

Direcţia Silvică Harghita a cesionat dreptul de recoltare pentru 41 tone de ciuperci

  • În ceea ce priveşte fructele de pădure, cantitatea  maximă care poate fi colectată este de 160 tone
  • Ciupercile din judeţ ajung în special în Italia, iar fructele de pădure preponderent în Germania

 În acest an, Direcţia Silvică (DS) Harghita a cesionat dreptul de recoltare a ciupercilor pentru o cantitate de 41 de tone, aproximativ la fel ca anul trecut.

În ceea ce priveşte fructele de pădure, până în momentul de faţă a fost autorizat de Academia Română studiul de impact şi a fost obţinută autorizaţie de mediu pentru cantitatea ce poate fi recoltată. Potrivit autorizaţiei, de pe suprafeţele Direcţiei Silvice Harghita poate fi recoltată o cantitate totală de 160 tone de fructe de pădure – afine, zmeură şi măceşe – însă ceea ce se va contracta şi culege efectiv probabil va fi mai puţin.

Directorul Direcţiei Silvice (DS) Harghita, ing. Cătălin Mutică, a explicat că pe timpul verii exploatările de masă lemnoasă sunt suspendate până la jumătatea lunii septembrie, întrucât în parchetele cu regenerare sub masiv tăierile sunt restricţionate în această perioadă. Astfel că veniturile scad, deoarece nu există masă lemnoasă curentă de exploatat, iar activitatea silvicultorilor, pe timpul verii, se axează în special pe exploatarea produselor accesorii – fructele de pădure şi ciupercile.

„An de an încercăm să ne diversificăm baza de venituri şi pe timp de vară. Întrucât există fructe de pădure, ciuperci, care au piaţa lor, încercăm să le comercializăm respectând dispoziţiile legale şi normele tehnice silvice care guvernează această activitate”, a spus ing. Cătălin Mutică.

De la 120-140 t zmeură colectată într-un sezon s-a ajuns anul trecut la 5,5 t

Conform acestuia, anul trecut, DS Harghita a contractat 120 de tone de fructe de pădure, din care afine 80 t, zmeură 20 t şi măceşe 20 t. Însă s-au livrat doar 80 de tone: 66 t de afine, 5,5 t de zmeură şi 8,5 t de măceşe.

Directorul DS Harghita povestea că în urmă cu mulţi ani se recolta o cantitate foarte mare de zmeură, care provenea din parchetele fostelor doborâturi de vânt, ce s-au produs în trecut. „Știm că zmeurul se dezvoltă foarte bine în zonele forestiere descoperite. Însă an de an s-au efectuat plantări pe aceste suprafeţe, iar zmeurul s-a îndepărtat din acele parchete şi cantitatea de zmeură a scăzut. Dacă în alţi ani recoltam pe vară 120-140 de tone de zmeură, anul trecut am contractat 20 de tone şi am reuşit să livrăm doar 5,5 tone. O cantitate foarte mică”, a declarat şeful direcţiei silvice.

Ing. Cătălin Mutică a spus că înainte de a se propune cifrele de recoltare pentru anul în curs, se face un studiu de impact, care este aprobat de Academia Română.

În acest an, din acest studiu de impact a reieşit că s-ar putea recolta 60 t de afine, 60 t de zmeură şi 40 t de măceşe. „Aceste cifre stau şi la baza obţinerii autorizaţiei de mediu pentru recoltare. Practic, noi în limitele acestor cifre vom organiza o licitaţie la începutul lunii iulie, pentru a stabili viitorii beneficiari. Încă nu putem şti care ar putea fi cantitatea reală din teren şi cantitatea pe care am putea-o recolta”, a precizat ing. Mutică.

Șeful DS Harghita a declarat că cifrele prezentate sunt preconizate pentru acest an, însă totul depinde de vreme, de piaţă, de existenţa ori nu a culegătorilor. „În funcţie de cererea de pe piaţa externă reuşim să obţinem preţuri mai bune la licitaţie. Dacă avem preţuri mai bune la licitaţie, reuşim să plătim mai mult culegătorilor, pentru a reuşi să recoltăm cât mai multe fructe de pădure”, a spus ing. Cătălin Mutică.

Directorul DS Harghita a mai punctat că „principiul de bază al acestei activităţi este eficienţa economică”. „Toate calculele vor fi făcute pentru a exista un minim profit din această activitate. Dacă există profit, atunci are de câştigat toată lumea – şi noi, şi persoanele care pe perioada verii doresc să aibă venituri suplimentare, societăţile de profil şi statul din impozitele care se varsă la bugetul de stat”.

26 tone de hribi, 13 t gălbiori şi 2 t ghebe

În ceea ce priveşte ciupercile, directorul DS Harghita a declarat că instituţia pe care o conduce nu recoltează ciupercile, deoarece nu are condiţii de depozitare, manipulare şi conservare, fiind foarte perisabile. În aceste condiţii, dreptul de recoltare a ciupercilor este cesionat unor firme prin licitaţie publică. Anul trecut, direcţia silvică a cesionat dreptul de recoltare pentru 40 tone de ciuperci.

În acest an, licitaţia a fost organizată săptămâna trecută, pe 6 iunie. Din totalul de 41 tone de ciuperci, 26 t sunt hribi, 13 t – gălbiori şi 2 t – ghebe.

Ing. Cătălin Mutică a explicat că, totuşi, dacă există o producţie importantă, atunci probabil o să se mai cesioneze dreptul de recoltare a ciupercilor, deoarece Academia Română a avizat şi autorizaţia de mediu prevede o cantitate maximă de 70 de tone. Iar datorită modului cum se exprimă vremea până în prezent, prielnică pentru ciuperci, probabil că această cantitate va fi mai mare.

Cumpărăm din supermarketuri ciuperci româneşti aduse din Italia sau gemuri şi dulceţuri de afine şi zmeură aduse din Germania?

Conform sursei citate, marea majoritate a ciupercilor, dar şi a fructelor de pădure de pe suprafeţele direcţiei silvice ajung pe piaţa din Occident. În cazul ciupercilor, cele mai multe ajung în Italia.

Fructele de pădure – afinele, zmeura, măceşele – iau drumul Germaniei, în special, unde sunt folosite în industria alimentară şi cea farmaceutică.

Legat de acest lucru, în anii trecuţi exista o discuţie: dacă noi cumpărăm din supermarketuri ciuperci româneşti aduse din Italia sau gemuri şi dulceţuri de afine şi zmeură făcute din fructe româneşti aduse din Germania?

Răspunzând la această întrebare, ing. Cătălin Mutică s-a arătat sceptic. Acesta a explicat că din cunoştinţele sale, pe partea fructelor de pădure – zmeura şi afina – ceea ce intră în ţară nu e de calitatea celor ce se exportă. Deoarece fructele culese în ţară sunt naturale, pe când cele care se găsesc în gemuri şi dulceţuri sunt crescute artificial, în plantaţii specifice. Iar fructele de pădure din zonă, care sunt naturale, au proprietăţi foarte puternice, foarte multe principii active şi sunt amestecate cu cele crescute în mod artificial, pentru a primi un plus de gust, culoare şi savoare. „Din această cauză nu cred că pe partea de fructe se poate întâmpla acest fenomen”.

Pe de altă parte, dacă piaţa românească ar avea potenţial, ar putea să absoarbă cantitatea de fructe de pădure recoltată în ţară. Au fost încercări (de exemplu sucuri de fructe la DS Neamţ), însă nu au avut succes. O explicaţie este şi faptul că aceste produse vin la un cost mai mare, pentru că sunt bio (sunt certificate bio înainte de a începe recoltarea) şi supermarketurile din România sunt mai degrabă interesate de marfă multă şi ieftină… La fel şi în cazul hribilor, gălbiorilor, pe piaţă găsindu-se în special alte tipuri de ciuperci.

Totuşi, în ceea ce priveşte lemnul, se poate ca cheresteaua din România să se întoarcă sub formă de mobilă tot în România… (Șt. Pătrîntaş)

 

 

 

 

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.