sâmbătă , 25 noiembrie 2017
Home » Religie » Din „satul frumos ca-n poveşti, aninat pe crestele Carpaţilor”, la înalta demnitate de titular al istoricei Episcopii a Huşilor
Din „satul frumos ca-n poveşti, aninat pe crestele Carpaţilor”, la înalta demnitate de titular al istoricei Episcopii a Huşilor

Din „satul frumos ca-n poveşti, aninat pe crestele Carpaţilor”, la înalta demnitate de titular al istoricei Episcopii a Huşilor

Întronizarea noului episcop al Huşilor, bilboreanul Ignatie Trif

Câteva mii de credincioşi au luat parte, duminică, 22 octombrie 2017, la ceremonia de întronizare a noului episcop de Huşi, Preasfinţitul dr. IGNATIE TRIF din Bilbor, Harghita. Evenimentul s-a petrecut în incinta Episcopiei Huşilor. Sfânta Liturghie a fost oficiată de Înaltpreasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, împreună cu un numeros sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi.

Din sobor au mai făcut parte: Înaltpreasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolit al Clujului, Maramureşului şi Sălajului; IPS Petru, Arhiepiscopul Chişinăului, Mitropolit al Basarabiei şi Exarcul Plaiurilor; IPS Iosif, Mitropolit al Europei Occidentale şi Meridionale, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului; IPS Ioachim, Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului; IPS Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului; Preasfinţitul Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei; PS Petroniu, Episcopul Sălajului; PS Siluan, Episcopul Italiei, PS Timotei, Episcopul Spaniei şi Portugaliei, PS Antonie de Orhei, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Chişinăului; PS Damaschin Dorneanul, Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor şi Preasfinţitul Ignatie Trif (Mureşanul), Episcopul ales al Episcopiei Huşilor. La Sfânta Liturghie şi la ceremonia întronizării ca Episcop de Huşi a Preasfinţitului Ignatie au luat parte numeroase personalităţi centrale şi locale, cărora li s-au adăugat câteva sute de credincioşi harghiteni, marea majoritate consăteni ai Preasfinţitului Ignatie-Ilie Trif, între care: mama Preasfinţitului, Aneta Trif, Nicolae Trif, fratele său, Ilie Trif, primarul comunei Bilbor, (unchi, fratele tatălui său) cel care „cu o naturaleţe aproape paternă m-a ajutat ori de câte ori aveam nevoie”, prefectul judeţului Harghita Jean-Adrian Andrei, preotul Parohiei Bilbor, Dumitru Apostolcare m-a însumat în sensul cel mai frumos al cuvântului şi m-a îndrumat spre tot ceea ce era mai minunat în vederea acelei împliniri cât mai complete ca om şi creştin”, arhimandritul Emilian Telcean, stareţul Mănăstirii Sfântul Proroc Ilie din Topliţa.

Într-un interviu pe care Preasfinţitul Ignatie (Ilie) Trif a avut bunăvoinţa să ni-l acorde, ne-a vorbit despre acel „sat frumos ca-n poveşti, aninat pe crestele Carpaţilor”, Bilborul Harghitei, din care, în urmă cu 141 de ani de la data naşterii Preasfinţiei Sale, un alt ilustru fiu al Bilborului, scriitorul şi patriotul Octavian C. Tăslăuanu, îşi lua zborul în viaţă. Şi-a adus aminte de primăverile cu marea sărbătoare a Învierii Domnului „cu zilele bucuriei şi ale slujbelor în care citeam pastoralele episcopului”; de verile „domoale de căldură, în care după ce veneam de la biserică, mă retrăgeam în pustiul din fundul grădinii, pentru a devora cărţile”; de toamnele „pline de brumă, cu cer senin şi cosit de otavă”; de iernile „cu omătul până-n gură şi frigul cumplit pe care-l înduram pentru a merge la şcoală, aflată la o distanţă de câţiva kilometri de casă”… „Acesta este satul meu, în care m-am născut şi am crescut, un leagăn mai aproape de cer”, aşa cum inspirat l-a numit O.C. Tăslăuanu, un sat în care dimensiunea credinţei este acordată cu frumuseţea valorilor tradiţionale, a graiului, a moravurilor, toate fiind un exponent al menajului între Ardeal şi Bucovina”.

Nu întâmplător deci, acolo, în „acel leagăn mai aproape de cer”, unde aerul este mai tare şi mai pur, iar sufletul oamenilor mai curat şi nobil, sămânţa credinţei puternice, care va rodi cu tot mai mult spor în fiinţa sa, i-a fost sădit prima dată de mama sa, care „se distingea printr-un sentiment al responsabilităţii îngemănat cu cel al libertăţii”. „Credinţa, simţul responsabilităţii, al libertăţii (atât cât pot să le am) sunt sigur că de la ea le-am învăţat”.

Au urmat apoi anii de studii la Seminarul Teologic şi Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia, cu „ambianţa ei duhovnicească şi râvna pentru studii, emulaţia  intelectuală, amplu întreţinută de dascălii facultăţii”, iar apoi „mâna proniei, care a lucrat în chip minunat prin IPS Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei, bunul meu duhovnic, care m-a blagoslovit în Atena cea de Aur”, aşa cum inspirat o numea Sfântul Grigorie Teologul – metropola culturii antice – m-a învăţat să preţuiesc simfonia dintre arhaic şi modern, dintre filozofie şi teologie, dintre raţiune şi credinţă (…). Cei cinci ani petrecuţi în Elada sunt ca nişte trepte de mare îmbogăţire duhovnicească şi teologică”.

După perioada ateniană s-a întors în ţară, bucurându-se de aceeaşi purtare de grijă şi atenţie a IPS Arhiepiscop Andrei. Era convins vlădica Andrei, încă de atunci, că tânărul Ilie Trif reprezenta o valoare spirituală autentică. Tânărul Ilie Trif s-a dedicat, trup şi suflet, Bisericii noastre străbune, hotărât să slujească credinţa creştin-ortodoxă, iar prin ea să-l slujească pe Dumnezeu. Cu această convingere a îmbrăcat haina monahală, fiind tuns în monahism în 2008, la Mănăstirea „Sfânta Treime” din Alba Iulia (Catedrala Întregirii Neamului). În acelaşi an a fost ridicat la rangul de protosinghel, iar în anul următor a devenit arhimandrit.

Apreciind bogata activitate de slujitor al Bisericii străbune, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, în octombrie 2011, numirea sa ca arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei şi Portugaliei, cu titulatura de „Mureşanul”. În cei peste şase ani în care a deţinut această funcţie, Preasfinţitul Ignatie a publicat o serie de articole şi studii despre teologia patristică, în care şi-a susţinut şi teza de doctorat cu titlul „Sfântul Grigorie Palama şi doctrina despre energiile necreate” (2011); despre contribuţia teologilor români la dialogul intercreştin; a susţinut numeroase conferinţe pe teme ale creştinismului ortodox, a oficiat Sfânta Liturghie în multe dintre localităţile importante din Europa occidentală etc.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, apreciind bogata sa activitate bisericească desfăşurată pentru românii care şi-au părăsit patria, în căutarea unui loc de muncă în ţările din Europa de Apus, în şedinţa sa din 5 octombrie 2017, l-a ales episcop, în postul rămas vacant al Episcopiei Huşilor. Preasfinţitul Ignatie Trif este cel de-al 52-lea episcop al acestei episcopii istorice, datând încă din secolul al XVI-lea.

Gramata mitropolitană dată de Înaltpreasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a fost citită de Preasfinţitul Damaschin Dorneanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor. În continuare IPS Teofan i-a înmânat Preasfinţitului Ignatie însemnele arhiereşti: mantia, crucea pectorală, engolpionul, camilafca şi cârja arhierească.

Cu această ocazie, IPS Teofan a spus, între altele: „Rugăm pe Dumnezeu să întărească arhiereii şi preoţii Bisericii spre slujirea poporului cel dreptcredincios cât mai aproape de ceea ce El, Dumnezeu, aşteaptă de la noi(…). Nădăjduim în iertarea şi mila lui Dumnezeu, ne încredinţăm iubirii sale neţărmurite, aşteptăm arătarea tainei Împărăţiei Sale şi rugăm să aibă sub oblăduirea Sa pe robul Său Ignatie, Episcopul Huşilor, împreună cu toţi preoţii, monahii, monahiile şi dreptcredincioşii creştini din această binecuvântată Eparhie”.

Preotul Constantin Mogoş, membru al Adunării Naţionale Bisericeşti, a dat citire mesajului din partea preoţilor şi credincioşilor din Episcopia Huşilor, în care se scrie: „Astăzi se deschide un nou capitol în istoria Episcopiei Huşilor. Purtarea de grijă a lui Dumnezeu s-a arătat şi se arată spre clerul şi credincioşii din această eparhie şi iată, după o perioadă de zbucium, astăzi avem motive de bucurie prilejuite de alegerea şi întronizarea Preasfinţiei Sale, Preasfinţitul Părinte Ignatie ca episcop al acestei străvechi episcopii”.

În încheierea ceremoniei de întronizare a luat cuvântul Preasfinţitul Ignatie, care a rostit cuvinte de mare sensibilitate, emoţionând pe toţi cei prezenţi, pătrunzând în inimile miilor de credincioşi, care l-au aplaudat minute în şir: ,,Mă simt copleşit de o reală nevrednicie în faţa faptului că Sfântul Sinod al Bisericii noastre mi-a încredinţat, spre păstorie, una din cele mai vechi eparhii din ţara noastră, pe care îmi propun, cu ajutorul lui Dumnezeu, să o slujesc cu mult duh de blândeţe, dragoste şi cu atenţie faţă de orice suferinţă care poate răni şi tulbura sufletele oamenilor”, a spus Preasfinţitul Ignatie.

Vă rog să mă primiţi nu ca pe unul care face minuni, nu ca pe un stăpân, ci ca pe unul care vrea să vă slujească cu autoritatea dragostei, a blândeţei, a înţelegerii, a împreună pătimirii şi la bine şi la rău, ca pe unul care nu vrea să iubească slava oamenilor, mai mult decât slava lui Dumnezeu, ca pe unul care nu are nevoie de vorbe linguşitoare, care ameţesc orice pământean, ci ca pe unul care vrea să se răstignească pe altarul dragostei pentru dumneavoastră. Cum nimic în lumea aceasta nu este produsul hazardului, al întâmplării, vreau să vă mărturisesc că minunatul sat de munte din care provin, Bilbor, judeţul Harghita, îi are ca patroni spirituali pe Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” (hramul Catedralei Episcopale din Huşi).

Vreau să mulţumesc tatălui meu, care sigur mă priveşte acum şi îmi spune să sporesc bucuria şi să fiu om cinstit oriunde voi fi”, mamei mele, care a aruncat atât de frumos sămânţa credinţei lui Dumnezeu în sufletul meu, familiei mele, rudelor mele, precum şi tuturor consătenilor din satul Bilbor, care au venit într-un număr atât de impresionant, în frunte cu părintele Dumitru Apostol, protopop de Topliţa şi paroh al comunei mele natale, căruia îi datorez intuiţia statornică şi plină de viziune de a mă îndruma spre studiile teologice şi cu bunul meu unchi, Ilie Trif, primarul acestei comune… Nu în cele din urmă vreau să vă mulţumesc dumneavoastră, iubiţi credincioşi, pentru osteneala şi împreuna rugăciune. Când eram preot la Alba Iulia, mergeam cu o oarecare regularitate să împărtăşesc o femeie în vârstă din Apuseni, care, de fiecare dată după spovedanie şi împărtăşire, îmi mulţumea într-un fel cum niciodată  nu mi-a mulţumit nimeni: Mulţumească-vă Dumnezeu, părinte, că io nu-s vrednică să vă mulţumesc şi să vă pupe Dumnezeu sufletul”. Aşa vă spun şi eu dumneavoastră: Mulţumească-vă Dumnezeu că eu nu sunt vrednic să vă mulţumesc şi să vă pupe Dumnezeu sufletul.

Ilie ŞANDRU, Vasile GOTEA

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*