Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Din povestea românului care a trecut Canalul Mânecii înot, apoi a parcurs întregul curs al Dunării | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 29 martie 2024
Home » Societate » Din povestea românului care a trecut Canalul Mânecii înot, apoi a parcurs întregul curs al Dunării
Din povestea românului care a trecut Canalul Mânecii înot, apoi a parcurs întregul curs al Dunării

Din povestea românului care a trecut Canalul Mânecii înot, apoi a parcurs întregul curs al Dunării

Primul român care a reuşit să treacă înot Canalul Mânecii, după care dovedeşte unei lumi întregi că în 79 de zile se poate traversa Dunărea de la izvoare la vărsare are, parcă, un nume predestinat: Avram Iancu. El, alături de alţi sportivi români (Tiberiu Uşeriu – multiplu câştigător al ultra-maratonului de la Polul Nord şi Török Zsolt – alpinist, care şi-a trecut în palmares multe vârfuri importante) au fost invitaţi la prima ediţie a Ceaun Borsec Festival, unde au împărtăşit publicului din experienţa şi viaţa lor.

Avram Iancu se descrie ca un om simplu, iar mesajul pe care îl transmitea la Borsec era că „limitele pot fi depăşite de oameni simpli în orice domeniu de activitate, dar trebuie să se întâmple ceva”. Iar acel ceva, în cazul lui, s-a întâmplat în toamna anului 2013.

Povestea că atunci, fiind bibliotecar, a dat peste o carte – Înotul pe înţelesul tuturor – ocazie cu care a aflat istoria traversării înot a Canalului Mânecii. Este o istorie din timpul bătăliei de la Waterloo. În momentul deportării în Anglia a soldaţilor francezi, unul dintre aceştia, neacceptând sentimentul de pierdere a libertăţii, în timp ce traversa canalul în ambarcaţiune, s-a gândit la o idee pe care a pus-o în practică în momentul în care a ajuns pe ţărmul englez: a rupt rândurile, s-a aruncat în apele Canalului Mânecii şi a început să înoate spre Franţa. Englezii au mers pe principiul unde poate să ajungă? Că se întoarce înapoi. Dar Dumnezeu a fost cu omul acela şi după 30 de ore de agonie, animat de spiritul libertăţii, a atins ţărmul Franţei şi a devenit un om liber.

„Lucrul acesta m-a afectat foarte mult din punct de vedere sufletesc – continua Avram Iancu. Mai bine spus, m-a mişcat foarte mult. După care am constatat că în 200 de ani această traversare a Canalului Mânecii a devenit un simbol al înotului în ape deschise, aşa cum urcarea pe Everest reprezintă un simbol în alpinism. Şi am constatat că au fost 900 de oameni din 60 de ţări care trecuseră Canalul Mânecii. Bineînţeles, a urmat o întrebare firească: dar noi, românii?

Şi am căutat să găsesc răspunsul. Am făcut o adresă oficială la Federaţia Română de Nataţie, adresă la care nu am găsit răspuns nici în ziua de astăzi; pur şi simplu nu mi-au răspuns. M-am simţit foarte lezat din punct de vedere al contribuabilului, al cetăţeanului român, al omului care sunt. Am pus această întrebare şi către Chanel Swimming Asociation, cei care guvernează înotul în ape deschise în Canalul Mânecii. În 48 de ore am primit răspuns domnule Avram Iancu, din păcate, nu există nici un român.

În momentul acela s-a întâmplat ceva. O trezire a forţei şi m-am gândit la modul cel mai serios ce pot să fac eu pentru ţară şi nu ce poate să facă ţara pentru mine. Atunci am decis să atac înot, în premieră naţională, Canalul Mânecii. Da, eu, un simplu om, fără să fiu înotător de performanţă. Şi din a patra încercare am reuşit”.

A înotat continuu 62 de km, timp de 17 ore şi 54 de minute, dintre care 6 ore pe timp de noapte, într-o beznă totală. A pornit de pe un mal la ora 09:00 dimineaţa şi a ajuns pe celălalt la două noaptea (04:00 dimineaţa, ora din România).

Parcurgerea cursului Dunării

Un an mai târziu după această premieră, în 2017, a luat-o pe urmele Pilotului de pe Dunăre a lui Jules Verne. „Din calitatea mea de bibliotecar – îşi continua Avram Iancu povestea – am dorit să fac cumva să atrag atenţia generaţiei tinere asupra lecturii, dar în acelaşi timp să mă şi poată urmări prin GPS în această încercare de a înota întregul curs al Dunării, fără costum de neopren, mergând pe urmele Pilotului de pe Dunăre”.

La finalul discuţiei de la Borsec, acesta spunea că importante nu sunt performanţele sportive, ci ceea ce se reuşeşte să se transmită prin ceea ce se face. „Dacă un singur om reuşeşte să-şi depăşească limita în domeniul în care activează, eu consider că bătălia noastră este câştigată”.

„Eu am încredere în viitorul României pentru că resursele umane sunt fantastice. Şi da, am acceptat să vin alături de mari campioni, cum este Tiberiu Uşeriu, Török Zsolt, pentru că noi, în poporul acesta nu ducem lipsă de individualităţi: dacă ne uităm la Nadia Comăneci, la Aurel Vlaicu sau acum la Simona Halep, iar exemplele pot continua. Dar cel mai frumos lucru şi cel mai greu este să facem ceva împreună. Şi noi dorim să vă transmitem acest mesaj: haideţi să fim mai uniţi în acest an al Centenarului” – încheia Avram Iancu.

Consemnare de LIVIU CÂMPEAN

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.