Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Din planurile Topliţei pe 2016: un campus şcolar, renovarea altor incinte şcolare, reabilitarea a 30 de blocuri, amenajarea unor piste de biciclete | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 29 martie 2024
Home » Societate » Din planurile Topliţei pe 2016: un campus şcolar, renovarea altor incinte şcolare, reabilitarea a 30 de blocuri, amenajarea unor piste de biciclete
Din planurile Topliţei pe 2016: un campus şcolar, renovarea altor incinte şcolare, reabilitarea a 30 de blocuri, amenajarea unor piste de biciclete

Din planurile Topliţei pe 2016: un campus şcolar, renovarea altor incinte şcolare, reabilitarea a 30 de blocuri, amenajarea unor piste de biciclete

În acest an, calculele financiare pentru municipiul Topliţa pornesc de la două cunoscute dătătoare de speranţă: un buget de vreo 3 ori mai mare decât era acum câţiva ani şi un excedent destul de important.

Este pentru al doilea an când sumele din impozitul pe venit şi TVA nu se mai repartizează în teritoriu prin consiliile judeţene, ci se distribuie direct unităţilor teritorial-administrative, acest lucru părând a fi în beneficiul localităţilor mici. „Ca urmare a acestei îmbunătăţiri şi a eliminării subiectivismului din cadrul consiliilor judeţene – spunea primarul municipiului Topliţa, Stelu Platon – la Topliţa, veniturile au crescut de 3 ori. Dacă în 2014 încasam, prin CJ, circa 4 milioane de lei, în 2015 am încasat peste 13 milioane, aproape cert, şi în 2016 se va întâmpla acelaşi lucru”.

„Noi – continua Stelu Platon – am salutat şi salutăm în continuare această descentralizare de la nivelul judeţului şi eliminarea subiectivismului, pentru că sumele respective se alocă pe criterii valabil generale pentru unităţile administrativ-teritoriale şi pentru consiliile judeţene, pentru că şi ele beneficiază de acest sistem de repartizare a sumelor din impozitul pe venit şi TVA”.

A doua premisă de la care pornesc planurile municipiului, aşa cum spuneam, este surplusul bugetar destul de important – aproape jumătate din necesarul fondurilor pe 2016 regăsindu-se sub formă de excedent. De unde atâtea economii, ne spunea tot edilul urbei. „Pot să vă răspund că în 2015 am avut foarte multe lucrări de investiţii; am încheiat 6 proiecte pe fonduri europene la care am avut şi co-finanţări. Dar, poate cel mai important lucru, noi având excedent bugetar, am putut să plătim la timp lucrările, după care am făcut cererile de rambursare pentru proiectele pe fonduri europene; mai avem o singură cerere de circa 2,5 milioane de încasat pe aceste fonduri şi, practic, considerăm că am închis aceste proiecte pe 2007-2014”.

Sănătatea şi şcoala, prioritare în Topliţa

Cu venituri de vreo 3 ori mai mari decât acum doi ani şi cu un excedent bugetar, să vedem care sunt priorităţile municipiului de pe Mureş în 2016.

– Noi – ne spunea primarul municipiului – am alocat şi alocăm în continuare sume importante pentru învăţământ şi pentru spital. Vreau să vă spun că anul trecut am alocat Spitalului Municipal peste 1 milion de lei din veniturile Consiliului local, pentru că, în afară de anumite lucrări de amenajare interioară, s-au înfiinţat două compartimente noi: un compartiment de gastroenterologie şi o nouă sală de operaţie pe traumatologie. Noi am asigurat cheltuielile pentru întreţinere şi, în parteneriat cu Ministerul Sănătăţii, am adus echipamente foarte importante de circa 2,8 milioane de lei; practic, gastroenterologia şi sala de operaţii sunt dotate complet cu echipamente medicale noi, cu mobilier nou.

Avem şcolile. În momentul de faţă – şi face parte din programul pe 2016 – avem două şcoli la care mai avem de făcut investiţii.

Este vorba de campusul „O.C. Tăslăuanu”, unde avem un proiect de circa 8 milioane de lei depus la CNI (Compania Naţională de Investiţii) şi avem mari speranţe să fie finanţat. Este un proiect început în 2007 şi finanţarea a fost abandonată din diverse motive; iată că am găsit o soluţie: împreună cu un alt campus din ţară, se pare că vom intra pe Compania Naţională de Investiţii şi sperăm că vom termina acest campus, care este numărul 1 în municipiul nostru.

Campusul are peste 400 de elevi, are un internat care va fi modernizat, parţial pentru elevi, parţial locuinţe pentru profesori. Există un club, o cantină, care sperăm că vor fi terminate, şi sala de sport va fi mărită, pentru că nu este corespunzătoare. Desigur, se vor face o serie de alte lucrări în clădirea principală, clădirea veche a Liceului „O.C. Tăslăuanu”. Este liceul care an de an dă cei mai buni elevi în zona noastră, care are un grad de promovabilitate la Bacalaureat de circa 80%, pe porţile acestei şcoli ieşind foarte mulţi oameni de mare calitate. Fac o paranteză, spunând că şi din familia mea sunt 3 generaţii care au făcut şcoala la „O.C. Tăslăuanu” – mă refer la tatăl meu, eu şi surorile mele şi fetele mele.

Mai avem Liceul „Kelemen János”, la care, prin 2008, am început construcţia pentru un internat, cantină plus locuinţe pentru profesori. A fost abandonată, am încercat anul trecut o tentativă: pe ultima sută de metri a existat un program pe fonduri europene, dar din păcate a eşuat, cum au eşuat toate proiectele în această ţară. De ce? Pentru că achiziţiile publice s-au făcut în 2008, pe o anumită procedură şi legislaţie, ori în 2015 s-a apucat Autoritatea de Management să judece, pe procedurile, modul în care şcolile respective au făcut achiziţiile din 2015 şi, evident, au picat toate în bloc. Încercăm din fonduri proprii să terminăm acea clădire de internat, astfel încât să nu rămână acolo o construcţie începută.

Mai avem în plan, tot pe anul 2016, construcţia unei săli de sport în incinta Şcolii nr. 4 sau Şcoala „Sf. Ilie” – o şcoală foarte bună, care nu are o sală de sport, copiii făcând sport afară, pe un teren de bitum. Am alocat deja o sumă importantă.

Terminăm, de asemenea, baza sportivă de la Şcoala de pe Vale, „Andrei Şaguna”: un teren sintetic foarte modern, cu un grup social, cu vestiare, cu băi. A fost o investiţie începută pe Ordonanţa 7, s-a oprit pentru că finanţările pe această ordonanţă au încetat.

O singură precizare mai fac legat de şcoli. Anul trecut am avut un program foarte ambiţios de refacere a sistemelor de încălzire în şcoli. Erau centrale foarte vechi, cu randament foarte mic şi probleme mari. Am reuşit în cazul câtorva şcoli care erau în această situaţie să le dotăm cu centrale noi pe peleţi automate, pentru că, după câte ştiţi, şcolile se confruntă cu reducerea permanentă a personalului de deservire şi o centrală necesita, pe timp de iarnă, să aibă în permanenţă 3-4 fochişti autorizaţi.

Tot în 2016…

Pe lângă lucrările care au ca scop modernizarea şcolilor din oraş, municipalitatea se va orienta şi către investiţii de infrastructură sau de cultură, în acest sens vizându-se reabilitarea cinematografului, clădire recuperată de Primărie în instanţă. Se doreşte restrângerea sălii la o sută de locuri şi amenajarea unui cinematograf modern, 3D, care să aibă şi o serie de alte facilităţi în raza de influenţă.

Stelu Platon ne spunea că în ultimii 6-7 ani, în Topliţa, s-au asfaltat peste 40 de km de drumuri, iar acum se are în vedere un alt proiect, început anul trecut pe Programul Naţional de Dezvoltare Locală, în valoare de aproximativ 8 milioane de lei.

De asemenea, se vor continua programele de apă, canal şi canalizare, dar şi cele sociale, dorindu-se construcţia unui bloc de locuinţe sociale.

În privinţa sportului, se doreşte finalizarea stadionului, arena urmând să aibă tribune acoperite, dar şi o pistă sintetică de alergare.

Tot în 2016 se mai doreşte reabilitarea a 30 de blocuri, procedurile aflându-se într-o fază avansată. Este vorba, spunea edilul, de blocuri care sunt prost izolate sau care nu mai au acoperişuri. „În cartierul Cerbului – cel mai vechi din oraş – efectiv grinzile au putrezit, existând riscul ca acoperişurile să cadă”, preciza Stelu Platon.

Se mai are în vedere finalizarea unui alt proiect aflat în stare avansată. Este vorba de iluminatul ecologic.

„Urmează să dăm în lucru, în proiectare, piste de biciclete pe cele trei artere de intrare în oraş, pentru că cine cunoaşte Topliţa ştie că de la intrare dinspre Borsec sunt 8 km până în centru, de la intrarea din Moglăneşti vreo 2 jumătate, iar din centru până la ieşirea în judeţul Mureş mai sunt vreo 6 km. Ori nu toată lumea are maşină, iar unii ar umbla cu bicicleta, dar nu pe un drum european, unde gradul de siguranţă este destul de redus”, spunea primarul municipiului.

Nu în ultimul rând – de altfel un lucru foarte important – în acest an, municipalitatea de pe Mureş doreşte să lucreze foarte mult pe studii de fezabilitate pentru Programul 2015-2020 de finanţare europeană, pe masa de lucru aflându-se 3-4 proiecte.

LIVIU CÂMPEAN

 

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.