Din nou despre Minority SafePack sau geopolitica minorităţilor naţionale (3) | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 23 iulie 2021
Home » (Inter)Național » Din nou despre Minority SafePack sau geopolitica minorităţilor naţionale (3)
Din nou despre Minority SafePack sau geopolitica minorităţilor naţionale (3)
Târgu Mureş: Vincze Lóránt votând la europarlamentarele din mai 2019

Din nou despre Minority SafePack sau geopolitica minorităţilor naţionale (3)

  • Laboratorul de Analiză a Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică (LARICS) a urmărit, în spaţiul public românesc, cu cea mai mare consecvenţă şi de la început iniţiativele „europene” ale Budapestei. Continuăm să aducem în faţa cititorilor ultimele evoluţii pe aceste dosare realmente strategice pentru ţara noastră

Cel de-al treilea obiectiv vizează politica de coeziune a Uniunii Europene. Iniţiatorii doresc ca finanţarea acordată prin mecanismele aferente să ia în considerare particularităţile minorităţilor naţionale şi rolul diversităţii culturale şi lingvistice. În descrierea obiectivului, autorii fac comparaţie între nivelul de dezvoltare al regiunilor autonome din Italia (Tirolul de Sud – locuit preponderent de etnici germani) şi Spania (Catalonia, Ţara Bascilor), pe de o parte, şi Regiunea Centru din România ce cuprinde judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu alături de regiunea Macedonia de Est şi Tracia din Grecia, pe de altă parte. Aceştia mizează, precum au făcut şi în motivarea ICE „Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor şi menţinerea culturilor regionale”, pe falsa naraţiune a prosperităţii economice a acelor regiuni locuite de minoritari care au primit dreptul de a se administra singure.

Regiunile despre care iniţiatorii amintesc sunt poziţionate în zone mai mari cu un nivel de dezvoltare în general ridicat. Faptul că ele beneficiază de o anumită formă de autoadministrare este consecinţa unor conjuncturi istorice (în cazul Tirolului de Sud şi Ţării Bascilor fiind vorba de conflicte sângeroase cu motivaţii care exced cadrul economic), nu a unei false reprezentări cu privire la avantajele unei mai bune gestionări a resurselor de către minoritate. Dacă am urma raţionamentul iniţiatorilor, ar însemna că Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia să fie o insulă a prosperităţii în oceanul de subdezvoltare reprezentat de Republica Moldova.

În prevederea de la litera D, articolul 14, punctul 1. (A) din propunere se vorbeşte despre zonele de cooperare transfrontalieră în care populaţia minoritară dintr-un stat reprezintă majoritatea în celălalt stat. Iniţiatorii propun ca programele Uniunii să ţină cont de această particularitate şi să finanţeze metode de cooperare. Această prevedere se adresează şi etnicilor maghiari din România.

Al patrulea obiectiv vizează includerea domeniului minorităţilor naţionale printre priorităţile Horizon Europe, cel mai amplu program de cercetare şi inovare al UE. Primul ciclu 2014-2020 este aproape de final, finanţarea acordată ridicându-se la 80 de miliarde de euro. Pentru următorul ciclu 2021-2027, Comisia Europeană a anunţat o finanţare de 100 miliarde de euro.

Obiectivul cu numărul 5 tratează cazul minorităţilor fără cetăţenie, o problemă apărută după disoluţia Uniunii Sovietice ce afectează în principal etnicii romi şi minoritatea rusă din statele baltice.

Propunerea iniţiatorilor cu numărul 6 este axată pe serviciile audiovizuale. Concret, se urmăreşte eliminarea barierelor de emisie reprezentate de graniţele statelor, astfel încât etnicii minoritari să poată avea acces la serviciile audiovizuale din statul înrudit fără restricţii.

Una dintre modificări vizează Directiva 2010/13/UE, ce oferă prin articolul 14 posibilitatea statelor membre ca anumite evenimente, pe care le consideră de importanţă majoră pentru societate, să poată fi urmărite în mod gratuit de toţi cetăţenii, un exemplu în acest sens oferit de iniţiatori este reprezentat de competiţiile sportive la care participă echipele naţionale, mai ales meciurile de fotbal. În eventualitatea în care statul doreşte să utilizeze această posibilitate, întocmeşte o listă cu acele evenimente. Iniţiatorii doresc să aducă un amendament articolului 14 din directivă prin care statele membre să ofere acces cetăţenilor de pe teritoriul acestora şi la evenimentele de importanţă majoră aflate pe lista altui stat membru. Dar în această categorie ar putea intra şi sărbătorile naţionale ori manifestările de comemorare a unui personaj istoric, spre exemplu Miklós Horthy.

De asemenea, iniţiatorii urmăresc crearea cadrului legal prin care să se acorde posibilitatea statelor membre de a adopta măsuri prin care evenimente de importanţă majoră pentru societate, mai ales cele sportive, să poată fi urmărite de cetăţenii Uniunii în limba lor maternă. Iar în eventualitatea în care drepturile unui furnizor de servicii media pe un anumit teritoriu nu permit acest lucru, un alt furnizor din alt stat membru i-ar putea lua locul, lucru ce va fi stabilit printr-un acord al statelor implicate.

Cazul de la Ditrău a arătat care este efectul asupra unui grup supus zilnic propagandei partidului premierului maghiar. În contextul în care presa din Ungaria şi-a pierdut de mult independenţa, orice măsură menită să permită distribuirea naraţiunilor false trebuie atent controlată.

Ultima propunere este legată de cea precedentă şi se referă la ajutorul pe care guvernele îl acordă întreprinderilor prin infuzie de capital, scutiri de taxe etc. Pentru respectarea regulilor pieţei libere, măsurile luate de guverne trebuie să nu creeze dezechilibre, iar instituţiile europene veghează la stabilitatea sistemului. Comisiei îi revine sarcina de a aproba acordarea ajutorului de stat, însă numai dacă el aduce un beneficiu economiei în ansamblu. Art. 107 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene arată care ajutoare sunt compatibile şi incompatibile cu piaţa internă, iar interesul iniţiatorilor este legat de c) ajutoarele destinate să faciliteze dezvoltarea anumitor activităţi sau a anumitor regiuni economice şi d) ajutoarele destinate să promoveze cultura şi conservarea patrimoniului. Orice acţiune prin care se acordă ajutorul de stat este condiţionată de notificarea şi aprobarea Comisiei Europene. Există şi excepţii. Anumite categorii de ajutoare de stat pot fi considerate compatibile cu regulile pieţei stabilite prin tratate, şi deci nu mai sunt supuse procedurii notificării şi aprobării Comisiei. Iniţiatorii doresc să includă protejarea şi promovarea diversităţii lingvistice şi a drepturilor minorităţilor în categoria excepţiilor. Finanţarea, după cum reiese din propunere, ar urma să se adreseze cu preponderenţă presei ce îşi desfăşoară activitatea în limbile minorităţilor şi promovării diversităţii lingvistice în statele membre, în media, în tehnologia informaţiei şi comunicării şi în administraţia locală prin amendarea articolului 53 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014.

A doua iniţiativă „europeană” a Budapestei o completează pe prima

În ceea ce priveşte cea de-a doua iniţiativă europeană a Ungariei, Politica de Coeziune pentru egalitatea regiunilor şi menţinerea culturilor regionale, s-a reuşit obţinerea numărului minim de semnături pentru depăşirea pragurilor impuse de legislaţie în alte două state, Croaţia şi Lituania. Termenul iniţial de prelungire a procesului de colectare de semnături pentru iniţiativele aflate în derulare la data de 11 septembrie, împlinit pe data de 7 noiembrie, a fost, din nou, prelungit în baza aceluiaşi regulament care a făcut posibilă prima prelungire a Art. 2 (2).

Legătura bilaterală cu vecinii maghiari ar putea fi abordată de partea română de pe alţi piloni. Parcursul celor două Iniţiative Cetăţeneşti Europene arată modul în care premierul maghiar înţelege să îşi proiecteze şi apere interesele. În eventualitatea în care instituţiile europene vor decide să legifereze în domeniul supus atenţiei, Ungaria lui Viktor Orbán mai bifează o reuşită. Iar dacă nu, rămâne totuşi transmis un mesaj comunităţii internaţionale cum că în „zona bazinului carpatic există o problemă şi trebuie să ne aplecăm asupra ei”. Decidenţii politici români în loc să controleze focul, au încercat să-l înăbuşe sau să-l ignore atunci când a apărut, dar să sperăm că abordarea nu se va dovedi ineficientă pe termen lung.

Geopolitica minorităţilor naţionale

Preluarea discursului axat pe problematica minorităţilor naţionale şi scoaterea lui din zona secesionismului promovat de unii actori din spaţiul european poate fi un punct de plecare în construirea unor canale de dialog cu statele membre ale Uniunii Europene pe teritoriul cărora etnici români trăiesc de vreme îndelungată. Demersul este unul mult mai dificil decât cel întreprins de partea maghiară, care, printr-o veritabilă geopolitică a minorităţilor naţionale, încearcă să câştige la masa verde ceea ce a pierdut pe teren, încercând să ignore sau chiar să modifice regulile şi legislaţia europeană în materie. Privind strict chestiunea în cauză, astăzi lipsesc contextele favorabile de la finalul celor două conflagraţii mondiale când a existat un consens al marilor puteri cu privire la aducerea celor rămaşi în afara graniţelor noilor state sub cupola mecanismelor ce protejează minorităţile naţionale în vederea preîntâmpinării apariţiei unor noi dispute motivate etnic, chiar şi în aparenţă. Astăzi, România nu poate porni un conflict din raţiuni etnice – şi ar fi exclus să o facă chiar dacă ar putea. Dar provocările de genul celor două pe care le-am descris mai sus sunt presante şi au nevoie de un răspuns politic şi strategic, inclusiv la nivel european, unde Budapesta pare că are mereu iniţiativa, iar Bucureştiul pare în defensivă.

Conservarea identităţii românilor din afara graniţelor – ca şi a altor minorităţi – poate fi şi trebuie realizată în cadrul european existent, pe care România şi l-a asumat la cel mai înalt nivel, ca urmare a unui consens al tuturor forţelor politice care să dea putere negocierilor purtate de diplomaţi.

Paul Th. GOLOGAN (colaborator LARICS, masterand al Centrului de Studii Europene din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi)

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.