Detaşarea cetăţenilor români în afara teritoriului ţării | Informația Harghitei - jurnal independent
luni , 25 martie 2019
Home » Societate » Detaşarea cetăţenilor români în afara teritoriului ţării
Detaşarea cetăţenilor români în afara teritoriului ţării

Detaşarea cetăţenilor români în afara teritoriului ţării

Cine decide detaşarea? Care sunt drepturile cuvenite salariatului detaşat? Şi alte asemenea întrebări, la care răspunde interlocutoarea noastră: Daniela Bortoş, consilier juridic superior în cadrul ITM Harghita

– De ce este această temă foarte importantă acum?

– Pentru că am fost contactaţi de mai multe persoane şi interesul lor era cu precădere să afle cât mai multe lucruri în legătură cu detaşarea în Uniunea Europeană. Şi foarte bine au făcut că s-au adresat Inspectoratului Teritorial de Muncă, având în vedere faptul că noi suntem cei mai în măsură să le oferim cele mai pertinente răspunsuri. Atunci când angajatorul român decide detaşarea unui salariat într-o altă ţară membră a Uniunii Europene şi a Spaţiului Economic European, cel în cauză va trebui să realizeze o procedură diferită faţă de detaşarea în sensul Codului muncii. Chiar dacă termenul de detaşare este acelaşi şi în legislaţia românească, şi în cea europeană, aceştia nu trebuie confundaţi, întrucât detaşarea transnaţională se apropie mai mult de delegare decât de detaşare, aşa cum sunt acestea definite de Codul muncii (art. 43, respectiv art. 45).

– Conform art. 43, „delegarea reprezintă exercitarea temporară, din dispoziţia angajatului, de către salariat, a unor lucrări sau sarcini corespunzătoare atribuţiilor de serviciu în afara locului de muncă”. Conform art. 45, „detaşarea este actul prin care se dispune schimbarea temporară a locului de muncă, din dispoziţia angajatorului, la un alt angajator, în scopul executării unor lucrări în interesul acestuia. În mod excepţional, prin detaşare se poate modifica şi felul muncii, dar numai cu consimţământul scris al salariatului”. Există însă şi un Regulament UE cu aplicabilitate directă în ţara noastră şi, dacă puteţi să ne spuneţi, conform acestui regulament, ce este salariatul detaşat?

– Conform Regulamentului (CE) 883/2004, persoana care desfăşoară o activitate salariată într-un stat membru, pentru un angajator care îşi desfăşoară în mod obişnuit activităţile în acest stat membru, şi care este detaşată de angajatorul respectiv în alt stat membru pentru a lucra pentru angajator continuă să fie supusă legislaţiei primului stat membru, cu condiţia ca durata previzibilă a activităţii să nu depăşească douăzeci şi patru de luni şi să nu fi fost trimisă să înlocuiască altă persoană. Trebuie ştiut faptul că în cadrul detaşării transnaţionale (sau detaşarea în cadrul prestării de servicii transnaţionale), aşa cum este definită ea în regulamentul UE, salariatul, pe perioada detaşării, continuă să muncească pentru angajatorul care a dispus detaşarea, pe când în cazul detaşării în sensul Codului muncii, salariatul, pe durata detaşării, va presta munca pentru angajatorul la care s-a dispus detaşarea. Altfel spus, detaşarea este actul prin care se dispune schimbarea temporară a locului de muncă, din dispoziţia angajatorului la un alt angajator, în scopul executării unor lucrări în interesul acestuia.

– Drepturile cuvenite salariatului detaşat sunt acordate de către cine?

– Aceste drepturi se acordă, fireşte, de angajatorul la care s-a dispus detaşarea. În plus, pe întreaga perioadă a detaşării transnaţionale, obligaţiile de plată ale salariatului împreună cu întocmirea pontajului, a ştatelor de plată, a virării taxelor şi contribuţiilor sociale vor fi îndeplinite în continuare de către angajatorul român care a dispus detaşarea. Având în vedere aceste considerente, rezultă că, pe întreaga perioadă a acestui tip de detaşare, contractul de muncă al salariatului român nu este suspendat, acesta figurând în continuare la angajatorul român care a dispus detaşarea.

– Există tratate de evitare a dublei impuneri? De fapt, la ce fac referire, mai concret, aceste tratate?

– Există unele excepţii fiscale în cazul în care între România şi statul membru UE unde se dispune detaşarea transnaţională există tratate de evitare a dublei impuneri ce permit aplicarea prevederilor fiscale mai favorabile salariatului, caz în care ponderea taxelor poate diferi.

– Care sunt paşii recomandaţi a fi îndepliniţi pentru a detaşa un salariat român într-o altă ţară din cadrul UE?

– Anterior dispunerii detaşării transnaţionale, angajatorul român va întocmi un act adiţional la contractul individual de muncă al salariatului ce urmează să fie detaşat privind exercitarea temporară (maximum 24 de luni) a unor lucrări sau sarcini corespunzătoare atribuţiilor sale de serviciu în afara locului de muncă, ci în cadrul unor servicii cu caracter transnaţional, menţionând: durata detaşării; moneda în care îi vor fi plătite drepturile salariale; condiţiile de climă; dispoziţii principale privind legislaţia muncii din ţara unde s-a dispus detaşarea; perioadele maxime de lucru/minime de odihnă; durata concediilor anuale plătite; salariul; tratamentul orelor suplimentare, măsurile de protecţie aplicabile condiţiilor de muncă; egalitatea de tratament între bărbaţi şi femei; orice alte dispoziţii în materie de discriminare. Nu în ultimul rând, se impune să precizez faptul că angajatorul român va înregistra în REVISAL (Registrul General de Evidenţă al Salariaţilor) durata perioadei de muncă ce urmează să fie prestată în străinătate, durata normală a timpului de lucru şi repartizarea acestuia, salariul, sporurile şi cuantumul acestora, explicând în câmpul „alte detalii” – „detaşat în cadrul prestării de servicii transnaţionale în ţara (…)” şi va transmite informaţiile către ITM în termenul prevăzut de lege.

AURELIA ILUŢ

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.