Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Despre „Statutul special al Ţinutului Secuiesc” – sau cum statul şi-ar putea pierde atribuţiile într-o anumită zonă | Informația Harghitei - jurnal independent
joi , 28 martie 2024
Home » Politic » Despre „Statutul special al Ţinutului Secuiesc” – sau cum statul şi-ar putea pierde atribuţiile într-o anumită zonă
Despre „Statutul special al Ţinutului Secuiesc” – sau cum statul şi-ar putea pierde atribuţiile într-o anumită zonă

Despre „Statutul special al Ţinutului Secuiesc” – sau cum statul şi-ar putea pierde atribuţiile într-o anumită zonă

Un proiect legislativ controversat privind acordarea unui statut special judeţelor Harghita, Covasna şi Mureş a fost făcut public recent. „Statutul special al Ţinutului Secuiesc” a fost postat pe blog-ul său de deputatul Bogdan Diaconu. Iar în comentariul său acesta îl numea „proiectul de lege prin care UDMR înfiinţează o mică Ungarie în mijlocul României”.

Faptul că respectivul document este într-adevăr „varianta de lucru” privind autonomia teritorială a acestei regiuni – la care lucrează UDMR împreună cu PCM – a fost confirmat de deputatul de Covasna Márton Árpád, secretarul Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale. Acesta spunea că „nu ştiu cum a ajuns la domnul Diaconu” proiectul, ceea ce denotă că nu se dorea, încă, facerea publică a acestui statut.

La rândul său, primarul din Sfântu-Gheorghe, Antal Árpád, care face parte din grupul de lucru al proiectului de statut, declara recent că documentul urmează să fie depus în Parlament înaintea congresului UDMR din primăvara anului viitor. După ce în prealabil forma finală va fi supusă dezbaterii publice. Totuşi, László Borbély, vicepreşedintele politic al UDMR, declara într-o emisiune în limba maghiară că acest proiect de autonomie va fi înaintat către Parlament în toamna acestui an.

Revenind la document, după cum a apărut deja şi în Informaţia Harghitei, acesta conţine o serie de prevederi cel puţin controversate, dacă nu scandaloase. Iar iniţiatorii susţin că este preluat în proporţie de 80-90% după modelul Tirolului de Sud.

Fără a avea intenţia de a epuiza prevederile care sunt mai puţin pe placul românilor din zonă, vom aminti o parte din ele. Fără a mai pune accent pe cele ce s-au vehiculat în spaţiul media deja, cum ar fi că limba maghiară devine obligatorie în această unitate autonomă.

 

Autonomie sub forma unei asociaţii de dezvoltare intercomunitare

În document se arată că cele trei judeţe vor înfiinţa o asociaţie de dezvoltare intercomunitară. Art. 11 arată că „(…) judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, în limitele competenţelor autorităţilor lor deliberative şi executive prin efectul prezentei legi, formează asociaţia de dezvoltare intercomunitară, cu personalitate juridică de drept privat şi de utilitate publică Ţinutul Secuiesc în scopul realizării în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes regional, ori al furnizării în comun al unor servicii publice”. Iar la aliniatul doi spune că fiecare unitate administrativ-teritorială îşi păstrează autonomia locală. Iar în articolul următor se arată că „asociaţia de dezvoltare intercomunitară Ţinutul Secuiesc este condusă de organul deliberativ Consiliul Ţinutului Secuiesc compus din toţi membrii consiliilor judeţene din cele trei judeţe şi de organul executiv, preşedinţia Ţinutului Secuiesc, compusă dintr-un preşedinte şi trei vicepreşedinţi, câte unul din fiecare judeţ”. Practic, cu prevederile în care se arată competenţele acestei ADI, vom avea un miniparlament regional, precum şi un organ executiv format din preşedinţia asociaţiei, care ar avea sediu la Târgu-Mureş. În legătură cu preşedintele, se arată că acesta şi vicepreşedinţii sunt aleşi de Consiliu pe o perioadă de 2 ani. Iar în aliniatul următor se spune că „dacă pe prima perioadă de doi ani este ales un preşedinte aparţinător comunităţii maghiare, atunci pentru cea de-a doua perioadă de doi ani va fi ales un preşedinte aparţinător comunităţii româneşti. Cel puţin unul dintre vicepreşedinţii aleşi trebuie să aparţină altei comunităţi decât cel al preşedintelui”. Deci nu este chiar atât de rău, ba dimpotrivă… Mai ales că „preşedintele Ţinutului Secuiesc reprezintă regiunea” şi „conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale de nivel regional din Ţinutul Secuiesc”.

 

 Competenţele statului în regiune vor fi exercitate de preşedintele ADI

Noua regiune formată din cele trei judeţe, în care etnicii maghiari sunt majoritari, va avea steaguri şi steme proprii, „fără a prejudicia dispoziţiile privind drapelul României şi stema ţării”, se arată în art. 3 al proiectului.

La art. 5 se arată că pe teritoriul regiunii cetăţenii „rezidenţi indiferent de apartenenţa lor la un grup etnic sau vechimea rezidenţei au prioritate la angajări pe teritoriul acestor judeţe”. În art. 14 se arată că „în limitele competenţelor prevăzute de prezentul statut, competenţele administrative, care până la intrarea în vigoare a prezentei legi erau în atribuţia statului, sunt exercitate după caz de Ţinutul Secuiesc sau de judeţele acestuia”.

Iar acelaşi lucru se întâmplă şi în ceea ce priveşte comunicaţiile, concesionări, angajări etc., absolut tot. Însă este articolul 10, alin. 1, care prevede: „Dacă normele generale privind dezvoltarea economică nu prevăd un sistem diferit de finanţare, Ministerul Economiei atribuie judeţelor Ţinutului Secuiesc cote părţi de credit anual înscris în bugetul de stat prevăzut pentru ajutorul acordat întreprinzătorilor mici şi mijlocii. Cotele părţi sunt determinate după avizul judeţului respectiv şi înscris în bugetul de stat. Creditele vor fi utilizate de comun acord între minister şi judeţ. În cazul în care Guvernul intervine cu fonduri proprii pentru finanţarea în judeţele Ţinutului Secuiesc în scopul executării planului naţional de construcţii şcolare, aceste sume se pot folosi numai cu acordul judeţului respectiv”. Adică, orice sumă primită este binevenită, însă regiunea să hotărască unde să meargă.

Dar „drumurile, autostrăzile, căile ferate şi apeductele de interes exclusiv regional, care sunt determinate prin normele de aplicare a prezentului statut, fac parte din domeniul public al Ţinutului Secuiesc”. De asemenea, pădurile, „minele, carierele de piatră şi exploataţii de turbă a căror folosinţă este retrasă proprietarului de fond, edificiile destinate funcţionării unor servicii publice regionale precum şi mobilierul şi alte bunuri ale acestora constituie patrimoniul inalienabil al Ţinutului Secuiesc”. Şi toate bunurile din zonă care nu aparţin unei persoane. Iar judeţele intră la rândul lor în posesia acestor bunuri, „cu excepţia celor de interes militar, a unor servicii cu caracter naţional sau de interes regional”.

 

 Dacă Guvernul nu aprobă în termenul prevăzut normele metodologice referitoare la învăţământ, atunci Consiliul Judeţean poate lua hotărâri în acest sens

În ceea ce priveşte învăţământul, „în judeţele Ţinutului Secuiesc învăţământul preuniversitar cu limba de predare română sau maghiară este asigurat de profesori care au limba maternă limba de predare. Predarea celeilalte limbi se efectuează de profesori a căror limbă maternă este acea limbă. Predarea acestei de-a doua limbi este obligatorie în şcolile primare începând cu clasa a doua”. De asemenea, toţi inspectorii şcolari „trebuie să cunoască ambele limbi”. Normele de aplicare ale prevederilor privitoare la învăţământ „se elaborează de Ministerul Învăţământului şi se adoptă de Guvern în 9 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi”. Iar dacă nu, „judeţele pot adopta hotărâri administrative privind funcţionarea instituţiilor” respective.

 

 Cam 5-10% din taxe şi impozite ar merge către stat

În ceea ce priveşte autonomia fiscală, Antal Árpád a explicat că aceasta ar însemna ca toate taxele şi impozitele să fie adunate la nivel regional şi o cotă parte din această sumă – 5-10 la sută, în funcţie de negocieri – să fie transferată bugetului central. Ceea e cel puţin ciudat în momentul de faţă, când Harghita şi Covasna stau mai bine la primit bani de la centru. Iar în statut se arată că „Ţinutul Secuiesc şi judeţele au dreptul de a institui prin hotărâre a consiliilor respective o proprie fiscalitate în conformitate cu sistemul fiscal naţional, în domeniul activităţii lor specifice”.

De asemenea, „statul pune la dispoziţia Ţinutului Secuiesc pentru acoperirea necesarului importurilor regiunii o cotă parte de valută din diferenţa pozitivă dintre valuta realizată din export şi cea folosită pentru import”. Da, vor putea face anumite acte de comerţ cu străinătatea.

Conform statutului, regiunea autonomă „are dreptul de a fi reprezentată în Parlamentul European (PE) respectiv Parlamentul României. Cel puţin doi membri în PE.

 

 Toţi funcţionarii din regiune vor fi angajaţi dacă vor cunoaşte atât limba română, cât şi cea maghiară

Interesant este art. 81, care spune că „cetăţenii au dreptul de opţiune lingvistică. În cadrul relaţiilor cu instanţele judiciare, instituţiile, organizaţiile şi administraţiile publice din Ţinutul Secuiesc, toate persoanele au dreptul să folosească cele două limbi oficiale după alegerea lor. Acest drept obligă instituţiile, organizaţiile şi administraţiile publice, precum şi în general entităţile private, atunci când exercită funcţii publice, să comunice cu cetăţenii în limba pe care o aleg aceştia”. Asta înseamnă că „trebuie să justifice conform prevederilor legale că posed cunoştinţe suficiente ale ambelor limbi care îi fac apţi să-şi exercite atribuţiile corespunzătoare activităţii lor” următorii: judecătorii, procurorii, notarii, responsabilii de la registrul comerţului, evidenţa populaţiei, cartea funciară, personalul din serviciile administraţiei judiciare; angajaţii din serviciile deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale cu activitate în zonă”. Practic, fiecare funcţionar din regiune, şi nu numai, trebuie să cunoască la perfecţie, inclusiv la nivel tehnic, ambele limbi. Cam greu, dacă ne gândim că fiecare ar trebui să urmeze inclusiv studiile de specialitate, facultăţile în ambele limbi, pentru a le putea stăpâni la nivelul cerut de statut.

Ultimul articol al acestui proiect de statut spune: „Statutul special al judeţelor Ţinutului Secuiesc, precum şi al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară al acestora poate fi desfiinţat numai printr-o lege constituţională şi numai în urma unui referendum organizat în Ţinutul Secuiesc cu această temă. Decizia referendumului este considerată valabilă numai dacă majoritatea (sau două treimi) din numărul total al persoanelor înscrise pe listele electorale votează pentru desfiinţarea statutului special”. Practic, odată aprobată, o asemenea lege nu va mai putea fi abrogată. Eventual se vor putea lărgi prerogativele ce le revin.

 

XXX

Acestea sunt doar câteva dintre articole, fără pretenţia de a spune că sunt şi cele mai importante sau controversate. Ar mai putea fi amintit că în respectiva regiune consiliile judeţene sau preşedinţia ADI vor avea competenţe legislative în toate domeniile, vor putea organiza referendumuri etc. Are şi aspecte care conferă românilor din zonă acces mai mare la forurile de conducere ale judeţelor şi ADI (mă refer la judeţele Harghita şi Covasna). Instituţia Prefectului va exista, însă cu competenţe reduse, dacă e să mai amintim alt exemplu. Şi sunt încă foarte multe… (Şt.P.)

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.