Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Despre problema aprovizionării populaţiei cu lemn de foc pentru iarnă | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 29 martie 2024
Home » Sănătatea » Despre problema aprovizionării populaţiei cu lemn de foc pentru iarnă
Despre problema aprovizionării populaţiei cu lemn de foc pentru iarnă
timber texture

Despre problema aprovizionării populaţiei cu lemn de foc pentru iarnă

  • În Harghita, locuitorii municipiului Topliţa şi ai oraşului Borsec sunt cei mai afectaţi
  • Nici preţurile ce vor fi practicate de către Direcţia Silvică Harghita nu se preconizează a fi cu mult mai scăzute faţă de cele ale operatorilor privaţi care desfăşoară această activitate

Problema procurării lemnului de foc de către populaţie în pragul sezonului de iarnă nu este nouă şi e întâlnită atât în judeţul Harghita, cât şi la nivel naţional. Ea persistă de mai mulţi ani. Cei mai afectaţi sunt locuitorii oraşelor în care nu e introdus gazul metan şi nu există nici sistem centralizat de încălzire. Recent, pentru a soluţiona această problemă, a fost adoptată o măsură legislativă.

Despre problema lemnului de foc pentru populaţie, modificarea legislativă introdusă în Codul silvic pentru a o rezolva şi situaţia din teren, în judeţ, am stat de vorbă cu directorul Direcţiei Silvice (DS) Harghita, ing. Cătălin Mutică.

Încă de la început, directorul DS a subliniat că, într-adevăr, e o problemă serioasă, mai ales în această perioadă, când populaţia „face inventarul lemnului de foc şi constată că iarăşi vine un an în care nu au de unde să se aprovizioneze”, deşi în momentul de faţă există furnizori de lemne de foc, „numai că sunt privaţi şi lemnul e foarte scump”.

Astfel, ing. Cătălin Mutică a explicat că, într-adevăr, reprezentanţii ministerului de resort s-au gândit să rezolve această problemă şi atunci au modificat Codul silvic. Aceste modificări au instituit unele măsuri „foarte imperative pentru administratorii fondurilor forestiere de stat, deci pentru direcţiile silvice”. „Şi, practic, în momentul de faţă putem spune că problema lemnului de foc este transmisă, prin legile actuale, în curtea Regiei Naţionale a Pădurilor”. Concret, direcţiile silvice sunt obligate să exploateze prin forţe proprii sau prin prestatori de servicii masă lemnoasă provenită dintr-o anumită zonă a tăierilor: produsele din tăieri de îngrijire (care nu e o masă lemnoasă foarte valoroasă), produsele accidentale şi doborâturile de vânt masive, sub 3 hectare.

În ce constă practic această soluţie teoretică, cuprinsă în Codul silvic modificat: „Ar trebui ca această masă lemnoasă să o exploatăm noi, să o depozităm la drumuri auto, platforme primare sau în depozite special amenajate pentru aşa ceva, să o sortăm şi lemnul de lucru cu diametrul la capătul gros mai mic de 24 cm să-l oferim la populaţie”.

Totuşi, pentru Direcţia Silvică Harghita această soluţie ridică anumite dificultăţi

Însă, în ceea ce priveşte Direcţia Silvică Harghita, cel puţin, apar anumite dificultăţi. Şeful DS Harghita a explicat că direcţiile silvice care administrează suprafeţe forestiere în zone de deal şi de câmpie sunt bine utilate din punct de vedere al exploatării, deoarece acolo lemnul nu se vinde pe picior. Astfel că direcţiile silvice amintite au un preţ de exploatare şi vindeau lemnul la drum auto.

Dar, a continuat ing. Cătălin Mutică, în zona de munte, de răşinoase, unde practic tot lemnul se vindea la licitaţie pe picior, direcţiile silvice nu au în dotare unităţi de exploatare, forţă de muncă şi utilaje. „Şi atunci suntem nevoiţi să executăm lucrările impuse de Codul silvic prin prestatori de servicii”. Numai că şi în acest caz intervin anumite aspecte, deoarece lucrările nu pot fi atribuite decât prin achiziţii publice, iar această soluţie necesită foarte mult timp. De exemplu, o astfel de licitaţie, dacă nu există contestaţii, durează minimum două luni. Iar o altă problemă este că nu există firme prestatoare care să-şi dorească să intre în această activitate.

Conform sursei citate, în momentul de faţă, Direcţia Silvică Harghita nu are masă lemnoasă la drum auto pentru populaţie. Iar primele licitaţii de prestări servicii, de exploatare, sunt anunţate în luna octombrie şi, probabil, dacă vor fi stocuri de lemn pentru populaţie, achiziţia lui se va putea face în lunile noiembrie sau decembrie. Şi o altă caracteristică a zonei este că Direcţia Silvică nu va avea spre vânzare masă lemnoasă care se foloseşte uzual ca lemn de foc. „Fiindcă 90 la sută din masa lemnoasă este de răşinoase în Harghita. Şi lemnul de foc de răşinoase nu are căutare. Cam asta este situaţia lemnului de foc de la noi”, a evidenţiat directorul DS.

„Nu pot să preconizez că vom avea preţuri cu mult sub ale firmelor private care vând lemn de foc”

Ing. Cătălin Mutică a mai atras atenţia că nu poate garanta că preţurile ce vor fi practicate de Direcţia Silvică vor fi mai mici decât ale firmelor private care vând lemn de foc. Deoarece în preţul materialului lemnos scos la vânzare trebuie să se reflecte anumite costuri: ale lemnului pe picior, de exploatare. Ori, dacă trebuie transportat la depozit, mai intervin costurile cu sortarea şi depozitarea. „Deci, preţurile lemnului de foc practicate acum de firmele private probabil că sunt cele de pe piaţă. Nu pot să preconizez că vom avea preţuri cu mult sub ale firmelor private care vând lemn de foc”, a spus ing. Cătălin Mutică.

În Harghita, Direcţia Silvică nu poate face faţă cererilor întregii populaţii din judeţ

Directorul DS Harghita a mai spus că în nici un caz instituţia pe care o conduce nu poate face faţă cererilor venite de la nivelul întregii populaţii a judeţului. „Trebuie să avem în vedere că DS Harghita administrează o suprafaţă forestieră de 19.000 hectare, faţă de 240.000 ha, cât e fondul forestier al judeţului, fără a menţiona aici şi păşunile, ci doar suprafeţele din fondul forestier de stat. Prin urmare, oricât am încerca noi să exploatăm din lemnul pe care-l avem alocat de pe aceste suprafeţe, nici într-un caz nu putem să facem faţă la cererile de lemn de foc ale populaţiei judeţene”.

Din punctul de vedere al ing. Cătălin Mutică, în această problemă un rol important îl au proprietarii de suprafeţe forestiere care au fost puşi în posesie odată cu apariţia legilor retrocedării: primării, composesorate, asociaţii. Conform acestuia, în judeţ sunt foarte multe asociaţii ale proprietarilor de pădure, în special în zona de deal, unde DS Harghita nu are terenuri forestiere. Iar în această zonă de deal „probabil că există cutume locale de asigurare a lemnului de foc pentru membrii asociaţiei. De altfel, din acea zonă nici nu am avut semnale că există o problemă cu lemnul de foc”.

În zona rurală nu sunt probleme deosebite, însă nu acelaşi lucru se poate spune despre situaţia din Topliţa şi Borsec

În judeţ, cele mai mari probleme cu lemnul de foc pentru încălzirea locuinţei de populaţie sunt în zona municipiului Topliţa şi oraşului Borsec. Acolo unde oamenii stau în blocuri şi nu au încălzire centrală ori introdus gazul metan.

Această problemă a fost semnalată atât de primarul municipiului Topliţa, Stelu Platon (poziţia domniei sale faţă de această problemă a fost prezentată într-un număr anterior al ziarului), cât şi de edilul oraşului Borsec, Mik József. De exemplu, primarul staţiunii Borsec, într-o discuţie recentă, explica că Primăria, la fel ca anul trecut, şi pentru sezonul de iarnă 2017/2018 asigură pentru o familie 5 mc, „dar nu e suficient”. Iar aceşti 5 mc pot fi asiguraţi pentru 160-170 de familii din Borsec, din cele aproape 1.000 câte locuiesc în staţiune!

Directorul Direcţiei Silvice a declarat că, într-adevăr, în cele două oraşe sunt probleme cu alimentarea cu lemn de foc, însă în marea majoritate a zonei rurale din Harghita oamenii au fâneţe, păşuni împădurite, deci „mare parte au resurse de lemne de foc”.

Acesta a arătat că s-a schimbat şi legislaţia în acest sens, iar ocoalele silvice sunt obligate acum să marcheze 5 metri cubi de lemn/an/hectar chiar şi acolo unde nu sunt amenajamente silvice. Şi 20 mc/an/ha în zona terenurilor din afara fondului forestier. „Deci există temei legal acum pentru proprietarii privați ai terenurilor forestiere şi ai suprafeţelor din afara fondului forestier, dar acoperite cu vegetaţie forestieră, pentru extragerea unei cantităţi care, în mare parte, să asigure necesarul de lemn de construcţie şi lemn de foc”.

Ing. Cătălin Mutică a punctat şi faptul că tocmai din acest motiv va trebuie să existe o conlucrare cu primăriile, pentru a se vedea cine are nevoie în mod real de aceste lemne. „Noi vom exploata lemnul, dar va trebui să conlucrăm cu autorităţile publice locale, fiindcă primăriile trebuie să ne transmită liste cu oamenii care au nevoie în mod real de lemn de foc, nu au suprafeţe în registrul agricol – şi vor fi liste de priorităţi transmise de primării către ocoalele silvice şi noi o să încercăm să facem faţă”.

∗∗∗

„Dar, repet, acest lemn de foc nici într-un caz nu vine ca o formă de protecţie socială, fiindcă nu există dispoziţie legală de formare a preţului. Noi, în preţul lemnului de foc trebuie să avem înglobate absolut toate cheltuielile. Se va încerca să se pună la dispoziţie lemnul pentru cei care au probleme cu aprovizionarea, dar acest lemn va fi plătit”, a conchis directorul Direcţiei Silvice Harghita, adăugând că deocamdată nu se ştie cu exactitate care va fi preţul practicat de instituţie.

Șt. PĂTRÎNTAȘ

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.