Despre „Planul naţional de investiţii şi relansare economică” | Informația Harghitei - jurnal independent
sâmbătă , 8 august 2020
Home » Economic » Despre „Planul naţional de investiţii şi relansare economică”
Despre „Planul naţional de investiţii şi relansare economică”

Despre „Planul naţional de investiţii şi relansare economică”

După ce miercuri Guvernul României a lansat „Planul naţional de investiţii şi relansare economică”, Partidul Naţional Liberal, filiala Harghita, a transmis un comunicat de presă în cadrul căruia se prezintă o parte dintre măsurile cuprinse în acest plan.

Potrivit acestui comunicat, programul are o valoare de peste 100 de miliarde de euro şi va fi finanţat din bugetul de stat, precum şi din fonduri europene.

Este structurat pe doi piloni: combaterea efectelor economice şi sociale generate de pandemie cuprinde o serie de granturi şi programe de finanţare destinate firmelor, respectiv dezvoltarea infrastructurii vitale a ţării, care vine cu un ambiţios plan de investiţii pentru următorii 10 ani.

Primul pilon

În cadrul documentului citat, accentul a fost pus pe primul pilon, deoarece „este extrem de important ca şi firmele din judeţul Harghita să beneficieze de programele de sprijin lansate”.

Un prim punct din cadrul acestuia se referă la granturi de sprijin pentru repornirea întreprinderilor, capital de lucru şi investiţii. Şi sunt granturi de sprijin pentru microîntreprinderi (pentru a-şi acoperi stocurile, datoriile către furnizori, chiriile sau costurile cu utilităţile), ajutoare pentru societăţile care activează în comerţ sau prestează alte servicii afectate de COVID- 19 (pentru plata chiriilor pe perioada în care desfăşurarea activităţii a fost afectată pe perioada stării de urgenţă sau de alertă).

Tot aici este inclus şi acordarea unui capital de lucru pentru repornirea activităţilor economice pentru IMM-uri din HoReCa, turism, transporturi, evenimente, valoarea maximă a grantului fiind de 125.000 euro.

Sume între 50 de mii şi 200.000 de euro se dau şi IMM-urilor sub formă de granturi pentru investiţii şi pentru reconversia economică din industria sanitară, farmaceutică, alimentară, auto, IT, energie, construcţii, transport, turism, confecţii.

Al doilea punct cuprinde programele de finanţare nerambursabilă pentru creşterea competitivităţii IMM-urilor. Granturile, cu valori maxime cuprinse între 200.000 de euro şi 1 milion de euro, sunt acordate pentru investiţii pentru microîntreprinderi prin supracontractarea proiectelor din lista de rezervă din Programul Operaţional Regional – Axa 2.1; pentru creşterea competitivităţii IMM-urilor prin alocarea suplimentară de fonduri prin Programul Operaţional Regional – Axa 2.2; pentru dezvoltarea IMM-urilor prin finanţarea investiţiilor mari în creşterea productivităţii prin Programul Operaţional Regional.

Un alt punct vizează granturile pentru iniţiative antreprenoriale inovative şi digitalizarea companiilor. Sunt granturi pentru studenţi în domenii de activitate prevăzute în Strategia Naţională de Competitivitate a României şi în Strategia de Cercetare Dezvoltare Inovare; pentru digitalizarea IMM-urilor; pentru programul Star-Tech Innovation; finanţarea programelor de educaţie digitală a angajaţilor pentru IMM-uri.

Pentru dezvoltarea agriculturii şi a industriei agro-alimentare se are în vedere finanţarea depozitelor de comercializare a produselor agricole, dar şi oferirea de granturi pentru achiziţia de echipamente pentru irigaţii, de finanţare pentru antreprenoriat rural şi instalarea tinerilor fermieri cu teren agricol concesionat de la stat.

Un alt punct se referă la programe de garantare pentru asigurarea lichidităţii companiilor. Acestea cuprind scheme de garantare privind asigurarea creditului comercial, garantarea finanţărilor de tip factoring cu regres şi scontarea efectelor de comerţ, respectiv garantarea leasing-ului de echipamente şi utilaje.

Sunt şi măsuri de sprijin pentru angajaţi şi companii pentru reluarea activităţilor economice: acordarea, în continuare, de şomaj tehnic; acordarea unei sume de 41,5% din salariul brut al angajatului (maxim 41,5% din câştigul salarial mediu brut pe ţară) pe o durată de 3 luni pentru cei care şi-au reluat activitatea din şomaj tehnic; sprijin pentru program flexibil de muncă; granturi pentru formarea profesională a angajaţilor.

Potrivit sursei citate, „Planul naţional de investiţii şi relansare economică” mai cuprinde o serie de alte măsuri de sprijin pentru ocuparea forţei de muncă, dintre care amintim: sprijin pentru angajatorii care încadrează în muncă tineri cu vârsta cuprinsă între 16 şi 29 ani, persoane cu vârsta de peste 50 ani ale căror raporturi de muncă au încetat în perioada stării de urgenţă, cetăţeni români cărora le-au încetat raporturile de muncă cu angajatori străini, din motive neimputabile lor; măsuri active pentru lucrătorii sezonieri şi zilieri din domeniile agriculturii, HoReCa şi turismului; granturi de 25.000 de euro acordate pentru acţiuni antreprenoriale pentru susţinerea locurilor de muncă destinate tinerilor; sprijin în valoare de 500 euro/angajat pentru achiziţionarea de echipamente IT pentru angajaţii care desfăşoară activităţi în regim de telemuncă în perioada stării de urgenţă/alertă.

În cadrul comunicatului se mai aminteşte de programe de finanţare pentru investiţii noi şi relocarea companiilor în România sau de scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea investiţiilor care promovează dezvoltarea regională.

Al doilea pilon…

…este un plan ce l-am mai auzit de câteva ori în ultimii 30 de ani. Se promite că în următorii 10 ani se vor face investiţii în infrastructura de transport rutier, feroviar, naval şi aerian, infrastructura energetică, infrastructura de sănătate, infrastructura pentru educaţie, investiţii în dezvoltarea locală, infrastructura agricolă de irigaţii, investiţii de mediu, infrastructura sportivă.

***

„Modelul de dezvoltare a României, bazat preponderent pe stimularea consumului şi implicit pe creşteri conjuncturale, şi-a atins limitele, devenind chiar un impediment pentru o creştere durabilă şi robustă.

Acumularea unor deficite bugetare nesustenabile, la care se adaugă deficitele comerciale şi de cont curent în creştere, marchează în mod clar necesitatea schimbării actualului model economic.

Schimbarea modelului de dezvoltare economică şi socială trebuie axată pe stimularea şi dezvoltarea şi a competitivităţii companiilor româneşti, pe investiţii în domenii-cheie ale infrastructurii publice, pe transformarea digitală a economiei şi a administraţiei publice şi pregătirea economiei pentru tranziţia către o economie durabilă. În actualul context economic, o abordare modernă a principiului prin noi înşine poate însemna pentru România o dezvoltare economică sustenabilă”, se preciza în încheierea comunicatului de presă transmis de către filiala judeţeană a PNL.

LIVIU C.

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.