Despre exportul de buşteni din Harghita şi din ţară: Cât va suporta resursa silvică din judeţ aceste tăieri pentru vânzarea ca buştean?! (I) | Informația Harghitei - jurnal independent
marți , 7 decembrie 2021
Home » Economic » Despre exportul de buşteni din Harghita şi din ţară: Cât va suporta resursa silvică din judeţ aceste tăieri pentru vânzarea ca buştean?! (I)
Despre exportul de buşteni din Harghita şi din ţară: Cât va suporta resursa silvică din judeţ aceste tăieri pentru vânzarea ca buştean?! (I)

Despre exportul de buşteni din Harghita şi din ţară: Cât va suporta resursa silvică din judeţ aceste tăieri pentru vânzarea ca buştean?! (I)

– Limitarea sau interzicerea exportului de buşteni şi cherestea ar putea determina reducerea exploatărilor ilegale, ar duce la crearea de locuri de muncă (1.000 mc de buşteni prelucraţi în judeţ pot crea, anual, 10 locuri de muncă) şi ar spori valoarea resursei silvice autohtone

– Asociaţiile şi firmele din domeniu din judeţ, dar şi din ţară, au atras atenţia în nenumărate rânduri asupra aspectelor negative generate de acest fel de export, în condiţiile în care micii prelucrători se află în situaţia paradoxală de a-şi procura din ce în ce mai greu materia primă

– Autorităţile publice locale şi centrale, prin reprezentanţii lor, au declarat, şi nu o dată, că se impune adoptarea unei strategii care să aibă ca efect protejarea resursei silvice naţionale şi a mediului de afaceri autohton

– Un raport recent, realizat la nivelul Uniunii Europene, relevă faptul că România se află în primele trei ţări exportatoare de buşteni, destinaţia principală fiind China

 

Judeţul Harghita se află într-o situaţie cel puţin stranie. Şi nu numai Harghita. Mai exact, importă mobilă de PAL şi vinde lemn brut. În timp ce marile fabrici de prelucrare ale judeţului s-au închis, exporturile de buşteni şi cherestea au prins avânt în ultimii ani. Exportul buştenilor din judeţul Harghita a crescut în 2013, faţă de 2012, de opt ori!!! Iar exportul de cherestea a crescut cu 50%. Exportul de buşteni şi cherestea din judeţ a fost, în 2013, de cinci ori mai ridicat decât exportul de produse finite din lemn, ceea ce înseamnă o pierdere substanţială a valorii adăugate, mai puţine locuri de muncă etc.

Revenind, în ultimii 24 de ani s-a vorbit – şi, de multe ori, s-a dovedit – extrem de mult despre marile jafuri din pădurile harghitene. Asta în timp ce în judeţ toate fabricile mari unde se obţineau produse finite s-au închis (cele de la Hodoşa, Gălăuţaş, Odorhei etc.), mai funcţionând, după cunoştinţele noastre, o singură mare unitate de prelucrare a lemnului în municipiul Miercurea-Ciuc (care exportă produse finite către concernul „Ikea”). Au mai rămas, e adevărat, micii producători, care însă au acces din ce în ce mai greu la materia primă. Şi atunci, ne întrebăm, toată acea cantitate de lemn care a fost tăiată legal şi ilegal din pădurile harghitene, unde a plecat? Sau în ce ţară a plecat?!

Tot referitor la situaţia paradoxală din judeţ, o să amintim o afirmaţie a economistului şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru, în cadrul unei conferinţe ce a avut loc la sediul BNR, şi care se referea la o situaţie existentă la nivel naţional: „Exportăm buşteni şi importăm hârtie, ca să vă daţi seama câtă strategie avem. În loc să prelucrăm produse brute şi să le exportăm apoi, noi livrăm materii prime şi importăm produse finite”.

 

 Am exportat produse finite în valoare de aproximativ 10 milioane lei, iar lemn brut sau prelucrat primar de 50 milioane de lei

În cele ce urmează vom prezenta situaţia exporturilor de buşteni şi cherestea la nivelul judeţului Harghita, în anul 2013 comparativ cu anul 2012, precum şi situaţia importurilor de produse finite. Cu menţiunea că datele oferite de Biroul Vamal de Interior Harghita se referă doar la ceea ce exportăm în ţări din afara Uniunii Europene, ceea ce înseamnă că volumul de lemn brut ce pleacă din judeţ în alte ţări poate fi mult mai mare. De asemenea, vom încerca să prezentăm consecinţele exportului de materie primă în detrimentul produselor finite, pe baza a diferite rapoarte, analize, declaraţii ale celor implicaţi în această problematică.

În anul 2012, prin Biroul Vamal de Interior Harghita s-au exportat 3.700 mc buştean, în valoare de aproximativ 800.000 lei. În anul următor, această cantitate a fost de peste 22.000 mc, ceea ce înseamnă de aproape 8 ori mai mult, valoarea totală depăşind suma de 5.800.000 lei. China este ţara care cumpără cea mai mare cantitate de buşteni din Harghita, dar printre destinatari se mai regăsesc şi Hong Kong sau Libia.

De asemenea, în 2012, prin acelaşi birou vamal, s-au exportat aproximativ 40.000 de mc de cherestea, în valoare de aproape 28.300.000 lei. Un an mai târziu, cheresteaua exportată în afara Comunităţii Europene a fost de peste 65.500 mc, valoarea fiind de 44.105.000 lei. Deci, exportul de cherestea a crescut la rândul lui cu peste 50%.

Să nu omitem situaţia exportului produselor finite din lemn. În 2012, din judeţ au fost exportate produse finite din lemn – „mobilă şi altele, ca de exemplu construcţii prefabricate din lemn, uşi, ferestre, panouri, diverse articole din lemn” – în valoare de 10.133.000 lei, în cantitate de 2.940 tone. În următorul an, exportul de produse finite din lemn a scăzut la 2.766 tone (în valoare de 10.325.000 lei), desigur, pe fondul creşterii semnificative a exportului de buştean şi cherestea.

De ce se preferă exportul de buştean dacă o minimă prelucrare a acestuia garantează beneficii financiare mult mai mari?

Conform datelor puse la dispoziţie de Biroul Vamal de Interior Harghita, preţurile practicate la export au fost în medie de 240 lei/mc la buşteni şi 696 lei/mc la cherestea. Se poate observa diferenţa mare dintre preţul buştenilor şi al cherestelei, de aproape 3 ori. Şi în cazul cherestelei vorbim de o prelucrare primară a buşteanului, nicidecum de obţinerea de produse finite. Oare câştigurile „reale” nu rezultă din alte activităţi!? Cei 22.000 mc de buşteni încărcaţi în containere au fost verificaţi de vreo instituţie a statului? Este mult mai uşor de diminuat, scriptic, volumul de material lemnos atunci când acesta este sub formă de buştean. Este adevărat că şi verificările din partea structurilor cu atribuţii sunt mai greu de întreprins atunci când lemnul ajunge direct din pădure în container – într-un interval foarte scurt de timp buşteanul este tăiat, fasonat şi băgat în container în timp ce la o prelucrare, cel puţin primară, acesta parcurge un flux tehnologic ce trebuie evidenţiat în documente. Totuşi, aceste aspecte nu trebuie să justifice lipsa de iniţiativă a celor responsabili.

Care ar fi fost beneficiul financiar al judeţului dacă cei aproximativ 90.000 mc de buşteni şi cherestea ar fi plecat la export, după o prelucrarea complexă, sub formă de mobilă sau alte produse din lemn?

 Interesul Chinei pentru importul de buşteni este determinat de interdicţiile din această ţară privind exploatarea resursei silvice

Pentru a evidenţia importanţa prelucrării lemnului în judeţ, ţară şi Europa, vom cita dintr-un raport efectuat la nivelul Uniunii Europene (UE) referitor la această situaţie ciudată. Ciudată, deoarece, în China, principalul importator de buşteni şi cherestea, exploatarea resursei forestiere este drastic restricţionată. Iar alte ţări europene, la rândul lor, limitează sau interzic exportul de materie primă forestieră. În schimb, România permite şi chiar încurajează, prin lipsa unui cadru legislativ adecvat, exportul de lemn brut sau semiprelucrat. Astfel, conform unui raport EOS, dat publicităţii în prima jumătate a acestui an, industriile forestiere din cadrul UE sunt compuse din: industria de prelucrare a lemnului; industria mobilei; industria hârtiei şi a celulozei; industria de biochimice; industria de biocombustibili; industria de imprimare. „Împreună, aceste industrii reprezintă peste 7% din PIB-ul UE pe segmentul de prelucrare, asigurând peste 3,5 milioane locuri de muncă. Astfel, industria forestieră reprezintă o parte importantă a industriei de prelucrare, dezvoltarea ei ajutând la atingerea ţelurilor UE cu privire la politicile industriale şi energetice, inclusiv la îndeplinirea aspiraţiilor de a creşte aportul industriilor producătoare de la un PIB de 15,3% (2012), la un PIB de 20% (în contextul conceptului de «reindustrializare a Europei»). Prin lanţul său valoric, industriile forestiere din UE se dezvoltă pe verticală într-o resursă forestieră sustenabilă şi în creştere, care trebuie păstrată sănătoasă şi rezistentă, astfel încât să ofere o bază stabilă atât pentru dezvoltarea lemnului, cât şi pentru alte funcţii conexe. Pe orizontală, se leagă într-o gamă largă de aplicaţii industriale şi de consum pentru produsele lor”, se arată în raport.

„Lemnul – principala materie primă pentru industriile forestiere – este o materie primă naturală şi regenerabilă, care poate fi refolosită şi reciclată, având astfel un potenţial enorm de a contribui în mod pozitiv la atingerea ţelurilor UE pentru anul 2050, cum ar fi asigurarea unui înalt standard de viaţă cu un consum mai mic de energie şi de resurse. Circa 90% din aprovizionarea cu materie primă (lemn) a industriilor forestiere provine din păduri aflate în UE, toate situându-se sub incidenţa legilor de administrare sustenabilă a pădurilor. În consecinţă, industriile forestiere au o importanţă crucială în vitalizarea zonelor rurale din Europa. În timp ce cererea pentru anumite produse din lemn – cum ar fi cele folosite în construcţii sau în industria mobilei – indică o creştere mai lentă, iar consumul pentru anumite calităţi de hârtie (inclusiv produse din hârtie imprimată) este în scădere, cererea pentru produse bio, cum ar fi biochimicele, biocombustibilii şi biocompozitele, înregistrează o creştere rapidă. Prin urmare, lemnul şi industriile de prelucrare a lemnului au devenit centrul atenţiei pentru majoritatea sectoarelor europene de prelucrare, cum ar fi industria chimică, cea energetică sau cea a materialelor. În consecinţă, şi datorită competiţiei tot mai intense, lemnul cultivat în interiorul UE este la mare căutare, nu doar în Europa, ci şi în străinătate”.

Şt. PĂTRÎNTAŞ

 

Explicaţie foto (expchina1): Containere încărcate cu buşteni pe platforma Gării CFR Miercurea-Ciuc cu destinaţia China, într-o zi de sâmbătă după-amiaza

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.