Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
- În lipsa unei reprezentări concrete a amplasamentelor nu putem vorbi de o reconstituire a unui drept de proprietate
- Prefectul judeţului: Ceea ce este foarte grav e faptul că există documentaţii din 2005, în termen, care încă nu au fost soluţionate de comisiile locale, invocându-se diferite motive
Au trecut 24 de ani de când a apărut prima lege care reglementa procesul de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist. În decursul acestor ani au fost numeroase scandaluri privind retrocedările ilegale. Şi vorbim de suprafeţe imense restituite, cel puţin dubios, dacă nu ilegal, atât de teren forestier, cât şi agricol, la nivelul întregii ţări. Acestea au culminat în ultima perioadă, când au început să iasă la suprafaţă tot felul de matrapazlâcuri făcute cu ajutorul unor parlamentari, primari, avocaţi, directori de instituţii cu atribuţii în domeniu etc.
Conform legii, până la 1 ianuarie 2016, procesul de restabilire a dreptului de proprietate a foştilor proprietari deposedaţi abuziv de regimul comunist trebuie să se încheie. Ceea ce e puţin probabil, ţinând cont că multe probleme încă există.
În primele două părţi am prezentat o analiză vastă, dar şi tehnică cu privire la procesul retrocedării în judeţul Harghita, în special începând cu apariţia Legii 165/2013. Analiza a rezultat în urma unei discuţii cu directorul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI) Harghita, jur. Sorin Truţă, care este şi membru al Comisiei judeţene pentru restabilirea dreptului de proprietate.
În prima parte a acestei analize am văzut ce suprafeţe mai sunt disponibile în judeţul Harghita, care este necesarul şi care este diferenţa dintre cele două. Am aflat că doar o suprafaţă foarte mică de teren din judeţ are planuri parcelare efectuate, fără de care, din 2010, nu se pot elibera titluri de proprietate. În a doua parte am văzut cum s-a ajuns în situaţia actuală. Din care s-ar putea concluziona, potrivit jur. Sorin Truţă, că „întocmirea planurilor parcelare este atributul comisiilor locale, o mare parte dintre acestea au încheiat contracte de prestări servicii cu specialişti în măsurători topografice şi lucrează în mod planificat, astfel încât sunt integrate şi titlurile de proprietate eliberate fără plan parcelar şi sunt stabilite amplasamentele pentru titlurile care urmează să fie emise.
Din păcate, multe comisii locale de fond funciar nu lucrează planificat, deşi comisia judeţeană şi OCPI a solicitat în cursul anului 2015 aceste planificări în vederea unei mai bune coordonări a activităţii de retrocedare. Este greu de crezut că activitatea comisiilor de fond funciar se va încheia la finele anului 2015, având în vedere că până în prezent comisiile locale de fond funciar din judeţul Harghita nu au depus documentaţii complete pentru eliberarea titlurilor de proprietate”.
Comuna Sândominic, un exemplu
Vizavi de practica neunitară, directorul OCPI a ţinut să arate că sunt şi exemple pozitive. În acest sens a evidenţiat activitatea de inventariere ce s-a desfăşurat în comuna Sândominic. „Urmare a activităţilor comisiilor de inventariere a rezultat în mod evident că la nivelul comisiilor locale de fond funciar din diferite localităţi ale judeţului s-a lucrat neunitar. De exemplu, deşi a trăit în acelaşi context istoric, politic şi administrativ, primarul comunei Sândominic, localitate care are o suprafaţă de 15.129 hectare, a reuşit să elibereze titluri de proprietate pentru o suprafaţă de 7.400 ha teren agricol şi o suprafaţă de 6.106,18 ha teren cu vegetaţie forestieră, pentru care există reprezentare grafică, aproape integral, în format digital în evidenţele OCPI. Practic, la nivelul localităţii a fost finalizat procesul de retrocedare, motiv pentru care comuna a fost propusă să facă parte cu prioritate din Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară alături de două localităţi din zone necooperativizate, respectiv Subcetate şi Gălăuţaş.
Din păcate, sunt foarte multe localităţi în judeţ care au restanţe majore în procesul de retrocedare”, a spus jur. Sorin Truţă.
Concluzie: Eliberarea unui titlu de proprietate eronat produce consecinţe devastatoare
Vorbind despre efectele eliberării titlurilor de proprietate eronat, şeful OCPI a spus că acestea pot fi devastatoare, atât pentru titular, cât şi pentru comunitate. „OCPI a manifestat întotdeauna deschidere către reprezentanţii comisiilor locale, deşi uneori rigoarea angajaţilor acestei instituţii manifestată cu privire la întocmirea corectă a documentaţiilor necesare pentru eliberarea titlului de proprietate a stârnit nemulţumiri.
Un lucru trebuie să fie înţeles, o dată pentru totdeauna, că eliberarea unui titlu de proprietate eronat produce consecinţe devastatoare atât pentru titularul dreptului de proprietate, cât şi pentru comunitate. În lipsa unei reprezentări concrete a amplasamentelor nu putem vorbi de o reconstituire a unui drept de proprietate care are un obiect determinat, fapt care poate să ducă inclusiv la stoparea unor proiecte de dezvoltare locală, regională şi naţională”, a conchis directorul OCPI Harghita.
(Este de precizat faptul că în baza Ordinului Directorului General al ANCPI nr. 883/09.09.2013, directorul OCPI Harghita, domnul Sorin-Nicolae Truţă, a făcut parte din grupul de lucru constituit pentru realizarea unor activităţi în cadrul proiectului „Proprietatea Imobiliară – fundament pentru politici naţionale şi europene”, finanţat din fonduri europene nerambursabile, prin intermediul Programului Operaţional Asistenţă Tehnică. În calitate de membru al acestui grup de lucru a participat la elaborarea Analizei cadrului legislativ existent referitor la ANCPI şi înregistrarea proprietăţilor imobiliare şi la elaborarea proiectelor de acte normative pentru îmbunătăţirea sistemului de înregistrare a proprietăţilor imobiliare în România.
Directorul OCPI Harghita a formulat mai multe propuneri de îmbunătăţire a cadrului legislativ, unele dintre ele vizând tocmai eficientizarea activităţilor de întocmire a planurilor parcelare necesare procesului de reconstituire a dreptului de proprietate al persoanelor îndreptăţite)
Prefectul de Harghita: Este foarte clar că la nivelul judeţului comisiile locale lucrează greoi
La rândul său, prefectul judeţului Harghita, Adrian Jean Andrei, a evidenţiat, la fel, că în urma situaţiei centralizate a necesarului de teren a rezultat că terenul inventariat nu acoperă acest necesar. „Astfel că la nivelul judeţului Harghita există o suprafaţă foarte mare validată de Comisia Judeţeană şi nepusă în posesie de comisiile locale de fond funciar. Este foarte clar că la nivelul judeţului comisiile locale lucrează greoi, iar documentaţiile care parvin Comisiei judeţene sunt preponderent legate de soluţionarea unor erori materiale şi nicidecum documentaţii pentru punerea în posesie a celor îndreptăţiţi. De aceea am stabilit la nivelul comisiei judeţene un grafic de deplasări ale fiecărui membru al comisiei judeţene pentru zona de care răspunde, urmând ca după acoperirea tuturor comisiilor locale cu probleme să putem trage o concluzie”, a spus Adrian Jean Andrei.
Un alt subiect delicat se referă la situaţia terenurilor aflate în zone necooperativizate. „De asemenea, comisiile locale depun documentaţii pentru validare, adică de aplicare a art. 27, alin. 2, indice 1 din Legea 18/1991, pentru terenurile aflate în zone necooperativizate. Sigur, fără o legătură a solicitantului cu cartea funciară, aceste suprafeţe nu pot fi validate. Atât OCPI Harghita, cât şi prefectul judeţului au solicitat ANCPI reinterpretarea acestui articol şi chiar modificarea acestuia printr-o iniţiativă legislativă pentru a putea debloca situaţia”, a spus prefectul.
Totodată, prefectul a afirmat că toate comisiile locale au fost informate şi cu privire la procedura de îndreptare a erorilor materiale şi de rectificare a titlurilor de proprietate. „Comisia judeţeană este extrem de atentă la conţinutul şi legalitatea documentaţiilor ce se depun de comisiile locale pentru motivul că au rămas speţe nesoluţionate timp de 24 de ani.
Încă de la început am observat necesitatea Regulamentului de organizare şi funcţionare a comisiei judeţene, regulament ce a fost comunicat tuturor comisiilor locale, de aceea acestea cunosc procedura de desfăşurare a şedinţelor comisiei judeţene şi articolele din lege care se aplică. Mai mult decât atât, comisiile locale au fost informate şi cu privire la procedura de îndreptare a erorilor materiale şi de rectificare a titlurilor de proprietate printr-o adresă comună semnată de prefect şi OCPI. În consecinţă, comisiile locale au toate datele pentru a lucra şi a depune documentaţiile pentru punerea în posesie a celor îndreptăţiţi”, a spus reprezentantul Guvernului în teritoriu.
Este de neacceptat faptul că de 10 ani proprietarii să nu poată fi puşi în posesie cu terenurile respective
Conform prefectului, procesul de retrocedare a fost încetinit şi din cauza faptului că există foarte multe procese pe rolul instanţelor de judecată. „Ceea ce este foarte grav e faptul că există documentaţii din 2005, în termen, care încă nu au fost soluţionate de comisiile locale, invocându-se diferite motive. Este de neacceptat faptul că de 10 ani proprietarii să nu poată fi puşi în posesie cu terenurile respective.
Într-adevăr, există foarte multe cauze aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti care practic suspendă punerea în posesie de către comisiile locale, însă sunt şi cazuri în care instanţele s-au pronunţat de ani de zile, iar comisiile locale pur şi simplu nu pun în aplicare sau refuză să pună în aplicare hotărâri judecătoreşti.
Este foarte clar că fiecare speţă trebuie analizată separat pentru că nu seamănă una cu alta, de aceea misiunea comisiei judeţene nu este una deloc uşoară”, a spus Adrian Jean Andrei.
Potrivit acestuia, după trecerea termenului instituit de lege (1 ianuarie 2016), în urma unei analize, preşedintele comisiei judeţene (prefectul) poate aplica sancţiuni contravenţionale celor care au împiedicat aplicarea legilor fondului funciar. (Şt. Pătrîntaş)
