Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Decizia Guvernului Cioloş de a conserva specia urs 100% a fost greşită şi se văd rezultatele
Săptămâna trecută, la Miercurea-Ciuc a avut loc prezentarea unui proiect de mediu – Realizarea managementului adecvat în scopul conservării biodiversităţii în aria naturală protejată Porumbeni – ocazie cu care s-a adus din nou în discuţie problema urşilor. La eveniment au participat şefa Direcţiei Biodiversitate din cadrul Ministerului Mediului, Adriana Croitoru, preşedinta Asociaţiei „Coridorul Verde”, Alina Frim, expertul în carnivore mari Ramon Jurj, precum şi alte persoane din cadrul unor instituţii publice sau organizaţii de mediu.
Referindu-se la proiect, preşedinta Asociaţiei „Coridorul Verde”, Alina Frim, spunea că obiectivele acestuia sunt realizarea planului de management al ariei naturale protejate; creşterea nivelului de informare, educare şi conştientizare; precum şi creşterea capacităţii instituţionale a custodelui Asociaţia „Coridorul Verde” pentru asigurarea managementului corespunzător al ariei naturale protejate Porumbeni.
Valoarea proiectului se apropie de 2,7 milioane de lei, din care peste 2,2 milioane de lei reprezintă fonduri nerambursabile FEDR, iar puţin peste 400 de mii de lei este valoarea eligibilă nerambursabilă din bugetul naţional şi se va întinde până în 2019.
Tot în cadrul prezentării realizate de Adriana Croitoru se mai amintea faptul că în interiorul sitului (care se suprapune peste teritoriul administrativ al localităţilor Cristuru Secuiesc, Dârjiu, Feliceni, Mugeni, Porumbeni, Şimoneşti, Vânători) au fost identificate mai multe specii de mamifere, amfibieni şi nevertebrate: lupul şi ursul sunt specii prioritare; vidra, liliacul (comun, cu potcoavă sau cârn), dintre mamifere; buhaiul de baltă cu burtă galbenă, tritonul cu creastă şi tritonul comun transilvănean (dintre amfibieni şi reptile); mreana vânătă, boarţa, zlăvoaca (dintre peşti); şi rădaşca, dintre nevertebrate.
Ramon Jurj, expert în carnivore mari, spunea că în cadrul acestui proiect se va realiza un studiu privind evaluarea conflictelor potenţiale dintre om şi carnivorele mari, în cazul de faţă între om şi urs, lup. Cu ocazia acestui studiu se doreşte să se afle o serie de informaţii precum tipurile de conflicte şi zonele în care apar, care este posibilitatea de apariţie a acestora, dar şi posibilele cauze ale apariţiei conflictelor, care este gradul de informare al populaţiei legat de carnivorele mari, precum şi metodele care s-au dovedit a fi eficiente pentru prevenirea sau diminuarea pagubelor. Iar în final, studiul va trebui să vină cu propuneri de soluţii de evitare şi diminuare a pagubelor, cu recomandări de utilizare a metodelor de prevenire, cu o schemă de compensare a pagubelor cauzate de carnivorele mari.
Şefa Direcţiei Biodiversitate din cadrul Ministerului Mediului, Adriana Croitoru, spunea că ministerul este interesat de acest proiect pentru că acesta va analiza şi conflictele urs – om. „(…) Faptul că doamna Frim, prin acest proiect va reuşi să facă un studiu legat de conflictele dintre carnivorele mari şi om, este un lucru foarte important pentru Ministerul Mediului – spunea Adriana Croitoru. Astfel, noi vom şti exact, iată, într-un sit declarat pentru carnivore mari, pentru urs, ce înseamnă un conflict real”.
Directiva Habitat a Uniunii Europene este bună, dar prost aplicată
După prezentarea proiectului, subiectul principal a fost iarăşi ursul, cel care a deschis tema fiind preşedintele Consiliului Judeţean, Borboly Csaba. Acesta a vorbit despre raportul „Coexistenţa între oameni şi carnivore mari şi conflictele”, raport ce va fi realizat împreună cu expert ales de către Uniunea Europeană şi care va fi prezentat în Comitetul Regiunilor. Totodată, Borboly Csaba a făcut trimitere şi la Directiva Habitat a Uniunii Europene, despre care spunea că este foarte bine scrisă, numai că implementarea ei este foarte greşită în România, noi făcând din ea o supra-directivă şi o supra-activitate de protecţie.
Revenind la raportul la care se lucrează acum, preşedintele CJ Harghita a punctat câteva întrebări care vor trebui incluse în el şi la care va trebui să se găsească răspuns. Astfel, una dintre ele va fi dacă autorităţile locale ar trebui sau nu să fie implicate în activităţile Natura 2000. „Noi credem că da, pentru că sunt foarte multe măsuri care pot fi luate în rândul autorităţilor locale şi în prezent acest lucru încă nu este clarificat” – spunea Borboly Csaba.
Alte întrebări ce vor fi puse în raport: animalele protejate trebuie să existe şi în cadrul localităţilor?; plăţile compensatorii Natura 2000 trebuie sau nu realizate în fiecare stat membru?; dacă viaţa omului este primordială sau nu faţă de animalul protejat?; dacă se poate discuta şi despre compensări de nivel european în cazul în care pagubele făcute de către carnivore sunt mari?
La rândul său, Ramon Jurj îşi exprima părerea că în ultimii ani s-a făcut o „promovare neadecvată conservaţionismului exagerat al acestei specii, fără să se ţină cont de oameni”. În acelaşi timp, speră ca planul de acţiune ce ar urma să se facă la nivel naţional să rezolve şi lacunele din managementul speciei – lacune legate de măsuri de convieţuire între om şi urs.
O decizie luată pe fond emoţional şi pentru imagine?
Întrebat dacă decizia interzicerii recoltării luată de Guvernul Cioloş a fost una bună, Ramon Jurj spunea că „a fost o decizie greşită şi se văd rezultatele. În primul rând, nu poţi să conservi o specie fără să faci un management pro-activ, să previi nişte conflicte”. De asemenea, acesta arăta că nu se poate conserva 100% o specie fără ca măsura să fie înlocuită cu altceva – „dacă conservi specia urs sută la sută, atunci trebuie să vii cu ceva în spatele conservării, oamenii trebuie să beneficieze de pe urma speciei, pentru că, până acum câţiva ani oamenii au convieţuit foarte bine cu specia”.
La rândul ei, Adriana Croitoru era de părere că ministrul Mediului din acea perioadă a luat o decizie ignorând unele aspecte trimise de către specialişti. „Direcţia Tehnică a Ministerului a avut o altă poziţie la vremea respectivă. Acum aş putea să speculez, să spun că a fost o decizie emoţională a ministrului de atunci, o decizie de imagine. E treaba dânsei de ce a acţionat aşa, dar nu a acţionat tehnic, nu a acţionat aşa cum au fost toate notele prin care noi am spus ferm că acest prădător natural nu are un duşman”, spunea şefa Direcţiei Biodiversitate din cadrul Ministerului Mediului.
„Ne spunea – continua aceasta – foarte frumos domnul de la protecţia animalelor, într-o dezbatere minunată, că urşii au sentimente. Dar şi căprioarele au sentimente şi iepurii au sentimente. Şi omul acela care e muşcat de faţă mă gândesc că are sentimente şi omul acela care a murit pe un pat de spital după ce a fost atacat de urs, mă gândesc că aparţinătorii au sentimente. Deci, noi nu putem să gândim emoţional când este vorba de conservarea acestei specii şi cu siguranţă a fost o decizie greşită, mai ales că nu s-a pus nimic în loc”.
Referindu-se la ordinul care va fi publicat în Monitorul Oficial în această săptămână şi care prevede recoltarea a 140 de urşi, Adriana Croitoru spunea că reprezintă un prim-pas până în momentul în care se va realiza planul de acţiune. Amintind faptul că în prezent legislaţia prevede că în cazul în care există un conflict între animal şi om, pentru fiecare caz în parte, ordinul de recoltare al ministerului se dă numai cu avizul Academiei, acest ordin reprezintă o cale de mijloc, pe termen destul de scurt.
Populaţia de urşi a pierdut vârfurile şi nu se mai poate autoregla
Prezent la discuţii, comisarul general adjunct al Gărzii de Mediu, Szep Róbert, spunea că Ministerul Mediului doreşte să acceseze un proiect de mare anvergură ce are în vedere managementul carnivorelor mari şi care să vină în completarea studiilor şi planurilor care se fac acum. Se doreşte realizarea unei analize pe amprentă genetică a populaţiei de urs, ceea ce va da o imagine mult mai clară asupra situaţiei actuale.
„Eu consider – spunea acesta – că populaţia de carnivore mari, în special urşi, a ajuns în situaţia în care a pierdut vârfurile, masculii dominanţi, iar populaţia nu se mai poate autoregla”, iar la asta a contribuit şi vânătoarea la trofeu, extrăgându-se urşii mari. Totodată, arăta Szep Róbert, acest aspect poate duce în 10-20 de ani la o creştere a populaţiei de mijloc şi degradarea genetică a populaţiei, în unele ţări ajungând de mărimea unor oi.
Comisarul din cadrul Gărzii de Mediu mai spunea că această problemă nu se poate rezolva „doar cu puşca”, motiv pentru care Ministerul Mediului caută şi alte soluţii, amintind aici de montarea unor garduri electrice, de identificarea unor culoare ecologice, de crearea unor zone tampon.
LIVIU CÂMPEAN
