Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Interlocutor: ing. Zólya László, managerul proiectului „Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Harghita” al Consiliului Judeţean Harghita
– La redacţia ziarului Informaţia Harghitei au ajuns mai multe semnale de la cetăţeni ai municipiului Miercurea-Ciuc nemulţumiţi de faptul că deşeurile menajere colectate de dumnealor selectiv sunt preluate şi transportate de-a valma în aceeaşi maşină (autogunoieră). Cum comentaţi acest lucru care, la drept vorbind, nu este corect?
– Sunt de acord şi cu dumneavoastră, şi cu cetăţenii nemulţumiţi. Este o mişcare greşită a operatorilor faptul că se pun într-o singură maşină deşeurile selectate de către populaţie. De fapt, operatorii ar trebui să rezolve transportul separat pentru hârtie, plastic şi sticle. Această treabă funcţionează foarte bine în Europa de Est, numai la noi nu funcţionează, dar Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI), care coordonează şi supraveghează această activitate a centrelor de colectare a deşeurilor, poate impune operatorilor, prin Caietul de sarcini, ca aceste deşeuri selectate de cetăţeni să fie transportate tot selectiv, pe zile diferite, în maşini diferite.
– Şi totuşi, de ce se întâmplă, ce se întâmplă?
– Pentru că staţiile de sortare care sunt construite din proiectul nostru – „Sistem de management integrat al deşeurilor” – de fapt, prin programul Phare, unul dintre aceste centre, spre exemplu, este la Sânsimion, sunt nişte centre de separare a deşeurilor selectate, în prima fază, de către populaţie. Deci, o maşină care duce tot ceea ce este reciclabil – hârtie, plastic, sticle – descarcă totul pe o bandă rulantă şi, astfel, deşeurile ajung în faţa cabinelor de sortare, unde oamenii care lucrează aici sortează încă o dată deşeurile, dar nu numai pe trei sortimente, ci spre exemplu PET-urile se sortează în cel puţin cinci sortimente, dar dacă piaţa reciclabilelor o cere, sunt cazuri în care PET-urile se selectează în nouă sortimente. Deci sortarea se va întâmpla în aceste staţii sau centre de sortare, cum vreţi să le spuneţi, în funcţie de cerinţele pieţii de reutilizare.
– Aceşti operatori despre care tocmai aţi vorbit sunt parte a proiectului al cărui manager sunteţi?
– Operatorii da, ţin de proiect, însă ADI este cea care îi controlează. Din păcate, cele două axe ale programului POS au fost concepute diferit, în Axa 1 se prevede că operatorul trebuie să fie a unităţii administrativ-teritoriale, iar în Axa 2 acest lucru este interzis, ceea ce, după mine, este o decizie greşită, deoarece în acest caz pot interveni operatorii privaţi sau operatori ai multinaţionalelor care nu vor ţine seama de interesele judeţului şi de exigenţele noastre şi atunci se vor isca divergenţe între operator şi proprietarul sistemului, care este Consiliul Judeţean, divergenţe/discuţii pe marginea unor costuri, pe care o parte sau alta nu le agreează.
– Ce îi sfătuiţi pe cetăţeni: să mai continue cu colectarea selectivă a deşeurilor din gospodărie sau nu?
– Îi sfătuiesc şi, mai mult, îi rog pe toţi locuitorii să selecteze cât mai mult deşeurile produse de ei, deoarece Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară va impune operatorului să nu amestece deşeurile colectate selectiv. În cadrul proiectului s-au achiziţionat utilaje – camioane, autogunoiere – care vor fi predate, contra unei redevenţe anuale, operatorilor care vor câştiga licitaţiile şi prin această metodă lucrurile se vor rezolva. De altfel, Caietele de sarcini şi regulamentul serviciului de salubritate făcut de ADI reglementează toate aceste chestiuni de colectare – cum, unde, cine – şi întregul sistem va funcţiona la parametri optimi.
– Sunt voci care vehiculează ideea că „afacerea cu gunoiul este o afacere din care cineva se va îmbogăţi”. Cum comentaţi acest lucru?
– Valorificarea deşeurilor reciclabile poate genera bani frumoşi. Operatorii sunt acele societăţi care beneficiază de aceşti bani. Dar, ca să atingă o cantitate de deşeuri reciclabile care să genereze o sumă importantă, trebuie să ajungă undeva la 30-40 la sută de deşeuri colectate selectiv din totalul de deşeuri produse în judeţ. Deci să nu ne îngrijorăm câţi bani vor câştiga operatorii din deşeurile reciclabile pentru că noi încă nu am ajuns să colectăm nici la 5 la sută din masa totală a deşeurilor. Pe de altă parte, în Caietele de sarcini se impune operatorilor tot ce trebuie să facă din suma ce se încasează din deşeurile reciclabile. Prin urmare, şansele de îmbogăţire sunt undeva foarte departe.
– La conferinţa pe tema proiectului „Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Harghita”, ce a avut loc în sala de şedinţe a Primăriei municipiului Miercurea-Ciuc, la care aţi avut şi o expoziţie pe aceeaşi temă, preşedintele Consiliului Judeţean, Borboly Csaba, a promis că acţiuni similare se vor organiza în toate cele 11 localităţile implicate în proiect. Să înţelegem că veţi prezenta şi acolo materialele expuse la conferinţa din Miercurea-Ciuc?
– Ideea aceasta este deoarece am reuşit să facem mai multe tipărituri pe tema „O comunitate responsabilă pentru un viitor promiţător”, cum ar fi, printre altele, o broşură de prezentare a proiectului în care se găsesc informaţii despre depozitul conform, staţia de compostare, centre de colectare selectivă, închiderea depozitelor neconforme, staţiile de transfer, staţiile de sortare; o altă tipăritură este „Judeţul Harghita, exemplu de urmat!” sau „Ştiaţi că?”, în care este vorba despre ce se poate obţine, spre exemplu, din 10 PET-uri sau broşurica „Biodeşeuri compostate, pământ fertil”. Toate acestea s-au făcut cu scopul ca populaţia să fie cât mai bine informată asupra utilităţii şi beneficiilor acestui proiect important, realizat deja în proporţie de 80 la sută.
AURELIA ILUŢ
