Demonstranţii au asigurat doar decorul | Informația Harghitei - jurnal independent
luni , 29 noiembrie 2021
Home » Opinii » Demonstranţii au asigurat doar decorul
Demonstranţii au asigurat doar decorul

Demonstranţii au asigurat doar decorul

A simpatiza cu demonstranţii, printre care mulţi români care muncesc şi trăiesc în străinătate şi care au venit în ţară la început de august pentru a demonstra şi a cere demisia Guvernului, poate fi un sentiment firesc. Dar, după cum s-a văzut, lucrurile sunt mult mai complicate decât le place unora să creadă.

Inflamarea spiritelor se datorează mai ales faptului că toate guvernele care s-au perindat la cârma ţării, unele mai corupte decât altele, au scos la mezat ţara, lucru care a condus sigur la ceea ce se poate numi frustrare în rândul societăţii, în rândul românilor din ţară, dar şi din străinătate, aceştia din urmă dorindu-şi reîntoarcerea la familia rămasă în ţară.

În momentul schimbării regimului totalitar, ţara era stoarsă de putere datorită poverii achitării datoriilor către străinătate, iar populaţia, în marea majoritate, trăia într-o sărăcie pe care nici acum nu o putem uita. Guvernele care au avut în mână frâiele puterii, fără a avea o concepţie clară şi o strategie care să ne scoată din marasmul în care eram, au considerat că soluţia cea mai bună este aceea de a lua împrumut după împrumut din care au acoperit nevoile ţării. Dacă ar fi fost doar atât, dar nu. De-a lungul anilor care au trecut de la „revoluţie” au vândut străinilor tot, tot ce putea fi mişcat. În primul rând marilor companii americane şi franceze. Şi, încet, dar sigur, prin 2000 s-a întâmplat ceea ce era previzibil pentru o ţară care a ajuns o feudă pentru guvernele necinstite. Altfel spus, a răbufnit corupţia. Să ne amintim ce s-a întâmplat în acea perioadă: afaceriştii americani s-au văzut ameninţaţi de companii din China, Germania şi Franţa, care au mituit pe cei ce puteau fi mituiţi din guvernele aflate la cârma ţării, iar concurenţa care a început astfel să ia amploare nu a mai fost pe placul păzitorilor democraţiei mondiale, respectiv pe placul americanilor. Soluţia găsită de cei nemulţumiţi, pentru a-şi putea păstra supremaţia pe piaţa românească, a fost aceea de a înfiinţa şi susţine o instituţie care să „lupte” împotriva corupţiei. Este vorba despre ceea ce se cunoaşte sub denumirea de DNA. De aceea, aşadar, Laura Codruţa Kövesi a avut o susţinere atât de puternică. Este foarte posibil.

Este uşor de observat că, în prezent, situaţia internă a României este caracterizată de neînţelegerile (pentru a mă exprima elegant) dintre partidul la putere, cei care compun Guvernul, oameni cu bani, dar şi cu „internele”, pe de o parte, iar pe de altă parte, preşedintele Klaus Iohannis şi PNL, împreună cu SRI şi SIE. Conflictele dintre aceste două forţe, adânc înrădăcinate, nu pot păcăli pe nimeni că ar putea conduce la conflicte spontane, când, de fapt, demonstranţii nu reprezintă altceva decât decorul.

Oare ce se ascunde în spatele isteriei la care suntem martori? Nu cumva zăcămintele din Marea Neagră? Nu cumva bogăţiile încă rămase nevândute? După care jinduiesc corporaţiile străine, americane, germane, franceze. Pentru că România este la dispoziţia dictaturii europene şi nu numai, este la dispoziţia monopolurilor şi structurilor internaţionale formate de acestea, departe de interesele celor cărora democraţia le dă dreptul de a-şi vota şi alege conducătorii.

Va fi vreodată pace şi bunăstare în România? – este o întrebare la care fiecare dintre noi are răspunsul. În ceea ce mă priveşte, cred că ne va fi bine atunci când vom avea guvernanţi care să nu pună interesele proprii mai presus de interesele naţionale.

Un exemplu demn de luat în seamă vine taman din Rusia. Acolo nu există nici DNA, nici ANI, nici DIICOT, nici alte numeroase instituţii care să „lupte” cu corupţia, aşa cum are România. Recent, din ordinul lui Nurgaliev, toţi cei 1,4 milioane de poliţişti ruşi în frunte cu cei 340 de generali au trecut prin Comisia Specială de Retestare  Profesională. Le-au fost verificate cunoştinţele profesionale, dar şi averile. Poliţiştii care nu au fost în măsură să-şi justifice averea au rămas fără ea, considerându-se că a fost furată, iar el a luat drumul coloniilor de muncă de pe lângă Cercul Polar. Printre aceştia: 21 de generali ruşi de poliţie. Rezultatul este că, din cei 1,4 milioane de poliţişti ruşi, au mai rămas 800.000. „Puţini, dar buni!”, a remarcat ministrul Poliţiei şi al Afacerilor Interne, general-colonelul Raşid Nurgaliev.

Nu ar fi rău ca exemplul rusesc să fie preluat şi pus în practică şi la noi. Din păcate, ne lipseşte un Nurgaliev.

AURELIA ILUŢ

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.