Deficitul de apă din sol afectează grav culturile agricole | Informația Harghitei - jurnal independent
marți , 23 aprilie 2019
Home » Agricultură/Ecologie » Deficitul de apă din sol afectează grav culturile agricole
Deficitul de apă din sol afectează grav culturile agricole

Deficitul de apă din sol afectează grav culturile agricole

Ing. Török Jenő, directorul Direcţiei pentru Agricultură Harghita: „E nevoie de o ploaie serioasă, consistentă, de cel puţin 30-40 de l/mp, ca măcar stratul arabil să beneficieze de o umiditate normală. Şi nu una singură, e nevoie de mai multe, să echilibreze deficitul de apă din sol”

Rezerva de apă din sol este deficitară în judeţul Harghita şi se datorează atât condiţiilor meteorologice de anul trecut, unul extrem de capricios, cât şi lipsei precipitaţiilor în primele luni ale anului în curs.

Culturile de toamnă vitregite de lipsa precipitaţiilor

Ca urmare a deficitului accentuat al apei din sol, răsărirea plantelor a fost neuniformă, diferită de la zonă la zonă, cât şi de la o parcelă la alta. Mulţi dintre cultivatori s-au văzut nevoiţi să reînsămânţeze anumite sole, unde răsărirea a fost sporadică sau nu a existat. Aşa a fost anul trecut, unul plin de toane din punct de vedere meteorologic, care ne-a aruncat dintr-o extremă într-alta, odată la câteva luni.

„Anul trecut, lunile aprilie şi mai au fost foarte secetoase, iunie şi iulie excesiv ploioase, iar august, septembrie, octombrie şi noiembrie tare secetoase. Din această cauză, arăturile pentru însămânţările de toamnă cu grâu, secară, triticale, orz şi orzoaică s-au desfăşurat cu dificultate, iar răsărirea a fost neuniformă şi o parte dintre culturi nici nu au răsărit”, a declarat directorul Direcţiei pentru Agricultură (DA) Harghita, ing. Török Jenő.

Iarna nu a creat probleme, cele mai scăzute temperaturi au coborât până la minus 20 de grade Celsius şi ninsorile au aşternut un strat gros, protector de omăt. „Nu a îngheţat practic nici un fir de grâu”, a afirmat ing. Török Jenő. Însă zăpada, cu toate că s-a menţinut pe întreaga durată a iernii, nu a reuşit să diminueze deficitul de apă în straturile mai adânci ale solului.

„Luna ianuarie (2019 – n.a.) a fost aproape de normal, dar asta nu compensează deficitul de anul trecut, februarie a fost deficitară (în precipitaţii – n.a.) şi în martie a fost şi mai rău: am avut 13-18 litri de precipitaţii/metrul pătrat (l/mp), faţă de 28 de l/mp media multianuală a lunii. Practic, o singură dată am avut precipitaţii de 4,8 l/mp, dar cele sub 5 l/mp nu prea ajung la rădăcina plantelor, în rest, nesemnificative, între 0,5 şi 2,2 l/mp”, a explicat directorul DA Harghita.

Ploile nu şi-au făcut apariţia nici în prima decadă a lunii aprilie, iar cantitatea de precipitaţii căzută la sfârşitul săptămânii a fost nesemnificativă, „între 0,3 l/mp şi 9 l/mp cumulat, cel mai mult în zona Cristur”, a detaliat şeful DA Harghita.

În schimb, vremea a fost favorabilă însămânţării culturilor de primăvară. „Deja s-a încheiat semănatul la grâu de primăvară, la ovăz, la majoritatea suprafeţelor destinate culturilor furajere, cum sunt borceagul şi lucerna. Stăm foarte bine şi la cartofi, cam 75% din această cultură – cea mai importantă din judeţ – a fost plantată. Şi la orzoaica de primăvară stăm bine, circa 60% este semănată”, a afirmat ing. Török.

Rezervele foarte scăzute de apă din sol pun, însă, în pericol şi germinarea culturilor de primăvară, la fel ca în toamna trecută, când „răsărirea la grâu a fost slabă şi dezvoltare înceată”, existând „sole unde a fost nevoie de reînsămânţare, din cauza densităţii slabe”, a precizat directorul DA. Singura cultură care nu suferă din cauza secetei solului, cel puţin deocamdată, este cartoful, datorită umidităţii din tuberculi. „Este nevoie de o ploaie serioasă, consistentă, de cel puţin 30-40 de l/mp, ca măcar stratul arabil să beneficieze de o umiditate normală. Şi nu de una singură, e nevoie de mai multe, să echilibreze deficitul de apă din sol”, a menţionat Török Jenő.

Cartofi se mai găsesc doar la micii producători

2018 a fost un an nesperat de bun pentru producătorii de cartofi din Harghita, unul care a venit după mai bine de un deceniu în care hachiţele vremii şi importurile i-au adus pe unii aproape la faliment. Spre deosebire de anii trecuţi, când la început de aprilie mulţi aruncau cartofii autohtoni la groapa de gunoi, fie ei de sămânţă sau pentru consum, anul acesta se mai găsesc de vânzare angro doar la producătorii mici şi nu mulţi, stocurile fiind pe terminate.

„Aşa se întâmplă când e criză, pe de o parte scade consumul, iar pe de altă parte, unii producători ţin la preţ şi, astfel, se echilibrează cumva lucrurile. La ora actuală, preţul stagnează şi chiar a început să scadă puţin, am avut perioade când un kilogram de cartofi a fost 1,8-1,9 lei şi acum a ajuns la 1,6-1,7 lei, în funcţie de calitate şi soi. Dar producătorii nu trebuie să fie invidiaţi, că de 10-15 ani nu a fost un preţ aşa de bun”, a arătat directorul Direcţiei pentru Agricultură Harghita, ing. Török Jenő.

Potrivit sursei citate, suprafaţa cultivată cu cartofi nu s-a modificat faţă de anul trecut, în ciuda preţului bun de valorificare a recoltei. De această dată, motivul este criza de cartofi de sămânţă. „Din cauza condiţiilor (agrometeorologice –n.a.) de anul trecut (cartofii – n.a.) au legat puţini tuberculi la cuib, ploile au venit exact când trebuia şi tuberculii au crescut mari, procentul celor de mărime pentru sămânţă fiind foarte mic. Iar importul de sămânţă certificată este foarte scump, 4 lei kilogramul”, a conchis ing. Török.

Suprafaţa cultivată cu cartofi în Harghita a scăzut dramatic în ultimii 18 ani, de la 15.078 de hectare în 2001, la mai puţin de jumătate în prezent.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.