Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
- Hotărârea nu este definitivă, ea putând fi atacată în apel
- Primarul comunei Bicaz-Chei: „Nu ştiu dacă vă place cum pozează domnul preşedinte al CJ Harghita pentru că a cam schimbat denumirea de Cheile Bicazului, i se spune acum Strâmtoarea Becas sau aşa ceva”
Între judeţele Harghita şi Neamţ de mulţi ani sunt discuţii referitoare la anumite teritorii. Este problema Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, care se întinde pe teritoriul celor două judeţe. Mai este şi problema graniţei dintre cele două judeţe în zona Cheilor Bicazului, una care a ajuns în anul 2013 la Tribunalul Prahova.
După un proces de aproape 10 ani şi 52 de termene, instanţa a decis că zona Cheile Bicazului nu mai aparţine de judeţul Neamţ, ci intră în administrarea Harghitei. „Anulează procesul-verbal având ca obiect stabilirea traseului hotarului administrativ, emis în anul 1998. Stabileşte linia de hotar dintre teritoriul administrativ al oraşului Gheorgheni şi teritoriul administrativ al comunei Bicaz-Chei, astfel: DN 12 Gheorgheni (DN 1) – Lacul Roşu – limita jud. Neamţ 0 + 000 32 + 32,000 km, conform Hotărârii nr. 540/2000 din 22/06/2000”, se arată în soluţia pe scurt a instanţei.
Monitorulneamt.ro precizează pe site că autorităţile din judeţul vecin s-au declarat „uluite” de decizia instanţei prahovene, deoarece în ea este invocată o Hotărâre de Guvern din anul 2000 şi nu legea din 1968 care prevede organizarea administrativ-teritorială a României.
„Or’ nu printr-o astfel de hotărâre se reglementează un hotar administrativ şi nu are absolut nici o legătură cu hotarul care a fost aşa şi pe timpul regiunilor, când era hotar între fosta Regiune Mureş Autonomă Maghiară şi Regiunea Bacu. Şi înainte de legea din 1968, dar şi după aceea, hotarul este pe pârâul Cupaş, deasupra Cheilor Bicazului. Cheile sunt în totalitate la Neamţ. Se cheamă Cheile Bicazului şi nu Cheile Gheorgheniului sau ale Harghitei. E clar, e evident, aşa a fost dintotdeauna şi sperăm ca aşa să fie şi la următoarea instanţă”, preciza Simion Stâncel, şeful Oficiului de Cadastru Neamţ, citat de monitorulneamt.ro.
La rândul său, primarul comunei Bicaz-Chei explica pentru ziarbicaz.ro (citat de ziarpiatraneamt.ro):
„Totul a plecat de la contestarea unui proces-verbal, semnat în anul 1998, făcut de către judeţul Harghita cu privire la grăniţuirea dintre cele două judeţe.
S-a judecat, până la urma-urmei, în instanţă intrase moştenitorul secretarului de atunci care, ce a căutat nu ştiu, omul mort… E vorba de câţiva ani de zile de când se judecă pe la Ploieşti, a intervenit Oficiul de Cadastru Neamţ, Oficiul de Cadastru Harghita, Prefecturile, Consiliile Judeţene, inclusiv noi, Primăria Bicaz-Chei şi Gheorgheniul. Din ceea ce am înţeles şi am citit pe scurt din Portalul Instanţei, se face referire la Hotărârea de Guvern nr. 540/2000, care se referă la administrarea drumurilor naţionale, nicidecum la Legea cadastrului, împărţire teritorială şi alte minuni pe care ne-am judecat noi.
Dacă o să intraţi în Legis o să puteţi scoate ceea ce motivează pe Portal Instanţă, respectiv HG nr. 540/2000, care, dacă nu mă înşeală memoria, face referire la administrarea drumurilor naţionale. Drumurile naţionale, după cum ştiţi şi voi, sunt administrate pe regionale. Teritorial-administrativ, judeţul Neamţ-Harghita, e regionala de la Iaşi care administrează drumurile de la Iaşi, Suceava şi se duc până la km 32. Km 32 e undeva la ieşirea din Cheile Bicazului spre Bicaz; regionala Braşov administrează drumul de la Braşov până la km 32, unde se întâlneşte cu regionala Iaşi. Dar asta nu are nimic în comun cu împărţirea teritorial-administrativă a ţării. Ştim foarte bine că legea care stă la bază este Legea nr. 2/68, care până în prezent nu a fost modificată – împărţirea pe judeţe de atunci. Limitele dintre judeţele Neamţ şi Harghita, în Legea nr. 2/68, sunt limite naturale, frumos descrise, pârâul Cupaş, Baza Cheilor, se duce până la intrarea în Lacu Roşu la alimentară, o ia la Baza Stâncii, urcă până la Biserica Ortodoxă la români şi apoi până pe creasta dealului până la Bicăjel. Dreapta, cum mergi înspre Gheorgheni e Harghita, stânga e Neamţul. (…) E clar că vom face recurs şi cred că ce a dat Oficiul Judeţean de Cadastru, Instituţiile specializate ale statului care se ocupă de aşa ceva, Harghita şi cu Oficiul Judeţean de Cadastru Neamţ, sunt de acord şi ştiu foarte clar şi ei limitele teritorial-administrative pe care le lucrează. Nu văd, adică şansele lor sunt minime şi eu cred că judecătorul respectiv a fost dus în eroare de către cineva de acolo de la ei. (…) Nu ştiu dacă vă place cum pozează domnul preşedinte al CJ Harghita pentru că a cam schimbat denumirea de Cheile Bicazului, i se spune acum Strâmtoarea Becas sau aşa ceva, dar nu e OK şi dacă luăm în calcul şi proprietăţile cetăţenilor, toţi sunt români acolo. Nu văd cum îşi asumă ei limita respectivă. Dacă ne ducem până în Vârful Pângăraţi, peste 60% sunt proprietăţi ale cetăţenilor din Bicaz-Chei. Dar probabil că vor să aibă şi ei o minoritate în majoritatea lor din ţinutul secuiesc.
Dacă atât interes există de la Centrul Judeţului Neamţ, poate trecem cu totul la Harghita, facem un Referendum; dacă jumătate din proprietăţi ni le iau cu japca, mergem cu totul, nu putem să pierdem 5.000-6.000 hectare din 10 câte sunt acolo.
Dacă legea nu se respectă, nu mai suntem agreaţi de Neamţ, nu se luptă nimeni pentru noi, suntem cam singurii care ne-am luptat cu toate procesele pe care le-am avut până acum cu Harghita şi am avut, slavă Domnului, o grămadă, când au intervenit mai marii noştri, interes maxim pentru proces… dar o s-o luăm pe cont propriu şi vă promit că nu o să rămână aşa, 99,9% avem dreptate şi vom câştiga procesul”.
