De vorbă cu Stelu Platon despre anul 2019 (I) | Informația Harghitei - jurnal independent
marți , 21 ianuarie 2020
Home » Societate » De vorbă cu Stelu Platon despre anul 2019 (I)
De vorbă cu Stelu Platon despre anul 2019 (I)

De vorbă cu Stelu Platon despre anul 2019 (I)

Cum se vedea acest an în primăvară şi ce s-a reuşit a se face din ceea ce s-a propus

În prima parte a anului, imediat după ce Consiliul Local Topliţa a adoptat bugetul municipiului, i-am luat un interviu primarului Stelu Platon în care vorbeam despre planurile primăriei pentru acest an. Pentru că bugetul fusese adoptat cu o întârziere de câteva luni, dar şi pentru că anul începuse cu câteva schimbări legislative, edilul era, atunci, destul de pesimist. Şi propun să ne aducem aminte ce afirma în urmă cu câteva luni primarul municipiului de pe Mureş.

Stelu Platon spunea că, votând bugetul în termenul legal şi respectând procedurile de transparenţă, Topliţa a pierdut 4 luni din an – practic, bugetul a fost adoptat după ce au fost aşteptate cotele defalcate de la Ministerul Finanţelor şi de la Consiliului Judeţean, dar şi după ce a trecut termenul de 10 zile de după adoptarea bugetului judeţean. „Asta înseamnă – afirma edilul – că noi am lucrat 4 luni pe 1/12 din bugetul pe anul trecut, n-am putut semna contracte, în special pe partea de investiţii”.

În urma impactului pe care l-au avut modificările legislative în domeniul deşeurilor menajere şi al asistenţei sociale, municipiul a avut parte de un buget pentru investiţii cu mult mai mic faţă de anul trecut, deşi per total, bugetul, ca sumă, nu a suferit modificări substanţiale. Cu alte cuvinte, un procent important, în loc să fie alocat către investiţii, a trebuit redirecţionat către asistenţa socială. Iar în aceste condiţii, spunea primarul municipiului de pe Mureşul superior, investiţiile din bugetul local vor fi reduse. Totuşi, a amintit de câteva proiecte foarte importante pentru oraş: reţeaua de apă, de canalizare şi reabilitarea drumurilor.

Acum, la final de an, l-am întrebat pe Stelu Platon ce a reuşit să facă primăria în condiţiile amintite mai sus.

Penalităţi pentru localităţi deoarece nu se colectează selectiv

– Ceea ce spuneam atunci este adevărat, s-a confirmat acum spre sfârşitul anului – preciza edilul municipiului. Am făcut chiar mai mult decât ne-am propus, cu toate că, aşa cum bine v-aţi adus aminte, practic, bugetul a intrat în aprilie în vigoare şi abia de atunci am început să lucrăm pentru proiecte, pentru contractări şi aşa mai departe.

Din punctul meu de vedere, a fost cel mai auster buget pe partea de investiţii din cei 12 ani de care m-am ocupat şi afirm acest lucru în cunoştinţă de cauză. În primul rând, bugetul a fost grav afectat de faptul că ni s-au dat responsabilităţi financiare pe partea de asistenţă socială. E vorba de acei asistenţi personali. Din totalul bugetului local, nu mă refer la extrabuget, circa 30% se duce pe asistenţă socială – mă refer la partea care intră în atribuţiile primăriei, deoarece pe asistenţă socială mai sunt multe altele (de exemplu indemnizaţiile copiilor), care sunt treaba Guvernului. Iar asta ne-a afectat clar.

Noi am avut în acest an două-trei provocări destul de importante. Poate că cea mai grea dintre toate a fost declanşarea procedurii de colectare selectivă a deşeurilor.

Într-un interviu pe care am văzut că l-aţi făcut la o întâlnire de la Miercurea Ciuc pe modul în care au fost cheltuiţi banii europeni în judeţul Harghita, eu am pus o întrebare punctuală legată de groapa conformă de deşeuri de la Remetea. A fost un proiect integrat, finalizat de 3 ani, iar noi continuăm să ducem deşeurile la Odorhei. Fără transport, ne costă vreo 1.300 de lei (tona – n.a.) deşeurile la Ţechend.

Datorită faptului că în România e un început al colectării selective a deşeurilor, deja din 2019, toate UAT (unităţi administrativ teritoriale – n.a.) plătesc o penalitate la Ministerului Mediului de 30 de lei pe tonă.

Noi am început colectarea selectivă anul acesta şi a fost un efort financiar neprevăzut, în sensul că am achiziţionat containere pentru cele 4 fracţii importante, am amenajat un spaţiu special pentru separarea acestor deşeuri, pentru că ele trebuie balotate. Înainte de a le balota, ele mai trebuie sortate încă o dată, pentru că oricât de mult am insista noi şi cetăţenii, într-un container cu plastic se mai găsesc şi hârtii. Am avut spaţiu adecvat, cu electricitate şi aşa mai departe, a trebuit să amenajăm o rampă specială, cu boxe speciale, pentru că maşinile noastre de colectare adună periodic deşeurile din localitate – într-o săptămână hârtia, în alta plasticul şi aşa mai de parte.

Trebuie să vă spun că treaba merge greu din foarte multe motive. Încă cetăţenii înţeleg foarte greu acest lucru, cu toate că noi am făcut o campanie în sensul acesta. A durat mult până să găsim firme care să ne cumpere plasticul, hârtia şi celelalte. În fine, avem contracte, ne mişcăm cu încetul, iar de anul viitor avem informaţii că acea penalitate pentru necolectare selectivă într-un anume procent va ajunge probabil la 80 de lei, ceea ce va fi catastrofal pentru primărie şi pentru populaţie.

Noi tot le-am comunicat cetăţenilor că nu e o glumă; aşa cum spuneam la Miercurea Ciuc, nu a fost o glumă nici închiderea gropii de gunoi în acel program şi s-a făcut, într-adevăr, o treabă bună.

Un bloc ANL finalizat, dar fără curent electric

– Am terminat un bloc ANL – continua Stelu Platon, referindu-se la proiectele bifate în acest an. Întâmplător, am primit hârtia, recepţia a fost pe 29 noiembrie, blocul e gata de vreo două luni, curent vom avea prin 2020. Este absolut o catastrofă ce se întâmplă la Electrica. Am mai avut un bloc de locuinţe sociale dat la cheie în 2017, în noiembrie, s-a legat curentul prin august 2018.

De ce această întârziere?

– Datorită unei birocraţii absolut de neimaginat care există la nivel de Electrica, deşi e privată. Durează foarte mult până fac proiectul.

După presiunile enorme făcute de Agenţia Naţională de Locuinţe de la Bucureşti şi de noi, a durat vreo jumătate de an până au identificat soluţiile, au făcut un proiect şi acum scot la licitaţie – nu înţeleg de ce nu merg pe încredinţare directă. Timpul dat pentru când se va rezolva problema e undeva prin februarie – martie (adjudecarea licitaţiei) şi, dacă nu va fi şi aici o contestaţie, undeva prin aprilie.

Vom trece şi cu acest bloc, cum am trecut şi blocul de locuinţe sociale, o iarnă cu apartamentele neîncălzite, nefolosite, cu o listă de vreo 200 de tineri care aşteaptă să primească o locuinţă.

Dar blocul este frumos, eu sunt bucuros că l-am făcut, noi am pus la dispoziţie teren, am legat apa şi canalul, am pavat de jur împrejur, mai puţin pe porţiunea pe unde vine celebrul cablu de curent – acolo am zis să nu punem pavaj ca să-l ridicăm apoi anul viitor.

Cei care urmează să se mute acolo, ce fac?

– Aşteaptă. Există o întreagă birocraţie, există o listă aprobată în Consiliul Local. Oamenii ştiu că există blocul, îl văd, trec pe lângă el în fiecare zi şi se minunează de ce blocul este gata şi noi nu ne mutăm. Şi eu mi-aş pune această întrebare dacă aş fi în postura lor. Sigur, Electrica nu este în situaţia lor şi nici alţii care fac reglementările în ţară. De altfel, cred că decidenţii din ţara asta nici nu ştiu despre aceste lucruri cu toate că noi, cei care ne lovim cu capul în fiecare zi de o serie de probleme, tot le mai spunem în diverse împrejurări, dar astea nu par lucruri importante.

Paşi importanţi pe canalizarea mare

În lipsa unui buget important propriu, primăria s-a orientat către fondurile din PNDL 2. Aşa s-a reuşit asfaltarea câtorva kilometri de drumuri, dar paşi importanţi s-au făcut în ceea ce priveşte canalizarea mare. Este vorba de conductele mari care au rolul de descărcare a apei menajere spre staţia de epurare. Pe lângă extinderea oraşului – care presupune un mai mare volum de apă menajeră – aceste conducte erau vechi, din azbest, colmatate. Ele au fost înlocuite, iar acum s-a lucrat la o a treia descărcare, fondurile fiind asigurate prin PNDL 2.

XXX

În partea a doua vom vedea în ce stadiu se mai află vechea poveste a gazului din Topliţa, dar şi când se va face sensul giratoriu din centrul municipiului. De asemenea, vom afla ce zonă se pregăteşte să devină una industrială, acolo construindu-se deja o fabrică de peleţi, iar o altă firmă a investit câteva milioane de euro pentru un proiect ce ţine de IT.

LIVIU CÂMPEAN

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.