De vorbă cu Stelu Platon despre anul 2019 (2)

Două licitaţii care au avut ca obiectiv introducerea gazului în municipiu s-au încheiat fără ca vreo firmă să se prezinte

După cum spuneam săptămâna trecută, în această a doua parte a discuţiei avute cu primarul municipiului Topliţa vom atinge din nou subiectul gazului, dar vom vedea şi dacă în centrul localităţii se va face un sens giratoriu şi cine a investit deja câteva milioane de euro într-un proiect.

Se va cofinanţa reţeaua de gaz

În primăvară, Stelu Platon, primarul municipiului Topliţa, era optimist în ceea ce priveşte una dintre cele mai importante investiţii din localitate şi spunea atunci că are convingerea că în acest an, în sfârşit, topliţenii vor avea gaz în oraş. Nu în case, ci în oraş. Ce s-a întâmplat între timp?

„Vreau să vă spun – preciza Stelu Platon – că în octombrie am avut prima licitaţie pentru încredinţare şi, din nefericire, nu s-a prezentat nimeni. În 28 noiembrie a fost a doua licitaţie, motiv pentru care luăm în considerare foarte serios să modificăm caietul de sarcini, în sensul de a cofinanţa lucrarea cu un anumit procent, deoarece pentru prima etapă, care înseamnă vreo 33 de km de reţele urbane, devizul este undeva la 9 milioane de lei.

Fiind un orăşel mic din punct de vedere economic, din informaţiile pe care le avem, nu prea este o afacere pentru potenţialii investitori, pentru că cel care adjudecă licitaţia trebuie să facă reţeaua pe banii lui, pe urmă să-şi recupereze investiţia din preţul gazului”.

În primăvară se va construi sensul giratoriu din centrul municipiului

Aşteptat de mulţi şoferi – fie localnici, fie care tranzitează periodic municipiul – sensul giratoriu din centrul oraşului, care are menirea de a fluidiza traficul, se va construi în primăvară.

Proiectul pentru sensul giratoriu, arăta edilul municipiului de pe Mureşul Superior, a fost respins de Poliţia Română de 3 ori pe motiv că este drum european, după ce „în prima etapă, îmi aduc aminte, ne solicitau să tăiem cam un sfert din parcul din faţa Primăriei, atât de mare doreau să-l facem”.

Dar, într-un final, s-a reuşit obţinerea tuturor avizelor, s-a făcut licitaţie şi s-a semnat şi contractul. Însă, „având în vedere că l-am semnat undeva prin octombrie şi că o asemenea lucrare înseamnă 3-4 luni de zile, am decis să nu ne apucăm, pentru că altfel ne-ar fi prins iarna pe aici cu un şantier şi ar fi fost o nenorocire acolo. Am decis ca dispoziţia de începere a lucrărilor să o dăm undeva în martie, după ce se dezgheaţă” – spunea Stelu Platon.

Zona Tinov, una atractivă pentru investiţii?

În nord-vestul municipiului, la ieşirea spre Reghin, pare să prindă contur o zonă care va cuprinde mai multe investiţi private.

În zona Tinov, unde se află şi staţia de epurare, cu cea mai mare descărcare despre care am amintit în prima parte a discuţiei, a fost asfaltat drumul şi s-a realizat şi reţeaua de apă. Deja, acolo funcţionează o fabrică de peleţi, deschisă de un investitor local. Iar mai nou se construieşte un hub de servere pentru stocare de informaţii.

„Firma – spunea Stelu Platon – este una româno-germană şi întrebarea pe care am pus-o atunci când au venit şi mi-au cerut certificatul de urbanism a fost cum de au ajuns la Topliţa, pentru că ţine de domeniul IT. Răspunsul a fost că acele hale în care vor exista câte 10.000 de servere, temperaturile care se degajă sunt foarte mari şi aveau nevoie de: 1. o staţie de 110 KWA şi 2. de temperaturi scăzute, deoarece costurile lor foarte mari sunt cu răcirea acelor severe. Acesta a fost argumentul pentru care au venit şi deja au investit câteva milioane de euro. Primele trei hale, spuneau ei, vor fi date în funcţiune în iunie 2020”.

Un pod finalizat; paşi importanţi în vederea unei săli polivalente

Când vorbeşti de volei în judeţul Harghita, gândul ar trebui să te ducă imediat spre Topliţa. Acolo, voleiul a avut cea mai mare tradiţie în această zonă, obţinând de-a lungul anilor rezultate remarcabile. De altfel, la cârma loturilor naţionale de junioare şi tineret se află doi topliţeni: fraţii Macarie. În încercarea de a revigora acest sport (dar şi pentru a acorda o mână de ajutor altor sporturi), în planul primăriei se află construirea unei săli polivalente. În primăvară, în cadrul unei discuţii pe tema obiectivelor din acest an, Stelu Platon spunea că se lucra la studiul de fezabilitate. Între timp, acesta a fost finalizat, iar documentaţia a fost depusă la Compania Naţională de Investiţii, de unde se doreşte obţinerea finanţării.

În acest an, chiar în ultima parte a lunii noiembrie, a fost finalizat podul metalic peste pârâul Călimănel, care face legătura cu şcoala din zonă. Construirea acestui pod era necesară pentru a înlocui fostul pod de lemn şi astfel de a obţine autorizaţia PSI pentru instituţia de învăţământ.

Aşteptări pentru viitor

„Sperăm să avem buget mai repede, cu toate că s-a schimbat puterea – spunea primarul municipiului Topliţa, referindu-se la anul 2020. De regulă, atunci când se schimbă puterea bugetele se votează mai târziu; anul acesta nu s-a schimbat puterea şi, totuşi, pentru bugetul din 2019 am avut o întârziere de câteva luni.

Sperăm ca partea de asistenţă socială să fie preluată din nou de către Guvernul României, astfel încât să scăpăm de nişte cheltuieli pe care să le ducem în zona de investiţii.

Sunt multe aşteptări din partea cetăţenilor, însă ceea ce vreau să vă spun este că noi, în ultimii ani, am asfaltat peste 50 de km de drumuri, am făcut reţele de peste 60 km apă + canal şi suntem în situaţia în care, în 2020, noi atingem angajamentul făcut către Comisia Europeană prin care 85% din cetăţeni trebuie racordaţi la apă şi 90% la canalizare. Din punctul acesta de vedere nu mai avem o problemă.

Anul viitor, în afară de proiectele pe care le avem în derulare (un proiect pe fonduri europene semnat şi alte patru în aşteptare, depuse la POR), problema noastră cea mai importantă rămâne cea a colectării selective, pentru că se apropie foarte repede termenul, pentru România (nu pentru Topliţa), când riscă sancţiuni foarte severe legate de colectarea şi depozitarea deşeurilor. Este o problemă naţională, numai că penalităţile nu sunt în altă parte, decât la unităţile administrativ-teritoriale: 30 de lei pe tonă, probabil 80 de lei la anul”.

LIVIU CÂMPEAN

 

Comentarii:

comentarii