De vorbă cu primarul Ion Rizea despre comuna Subcetate (IV): Suprafaţa cultivată cu cartofi a scăzut, lăsând locul porumbului furajer, cultivat de cei care au ferme de animale în comună | Informația Harghitei - jurnal independent
sâmbătă , 19 octombrie 2019
Home » Agricultură/Ecologie » De vorbă cu primarul Ion Rizea despre comuna Subcetate (IV): Suprafaţa cultivată cu cartofi a scăzut, lăsând locul porumbului furajer, cultivat de cei care au ferme de animale în comună
De vorbă cu primarul Ion Rizea despre comuna Subcetate (IV): Suprafaţa cultivată cu cartofi a scăzut, lăsând locul porumbului furajer, cultivat de cei care au ferme de animale în comună

De vorbă cu primarul Ion Rizea despre comuna Subcetate (IV): Suprafaţa cultivată cu cartofi a scăzut, lăsând locul porumbului furajer, cultivat de cei care au ferme de animale în comună

Vorbind despre demografia comunei Subcetate, primarul Ion Rizea amintea că localitatea are în jur de 1.860 de locuitori. În comună sunt spre 200 de locuri de muncă, aproape 90 fiind bugetari (aici fiind incluse persoanele angajate în Poliţie, la liceu, în administraţie, dar şi cei 20 de asistenţi personali ai persoanelor cu handicap grav), restul activând în comerţ (magazine) sau în ateliere de prelucrare primară a lemnului.

Comuna este una îmbătrânită, majoritatea fiind pensionari. Absolvenţii de liceu, explica edilul comunei, pleacă din localitate şi nu se mai întorc. Aşa s-a întâmplat cu aproape 90% din foştii absolvenţi, care s-au stabilit în oraşe. Şi aceasta deşi în unele cazuri părinţii lor au început anumite afaceri în speranţa că le vor lăsa fiicelor sau fiilor. Totuşi, chiar dacă tinerii nu s-au mai întors, din fericire, afacerile au rămas, de ele ocupându-se tot seniorii.

Astfel, comuna se bazează, momentan, pe două căi prin care s-ar putea ridica.

Unul dintre elementele care poate contribui la dezvoltarea localităţii este agroturismul.

„În ultima vreme – spunea Ion Rizea – unii cetăţeni au început să-şi amenajeze spaţii de locuit pentru cei interesaţi să vină şi să vadă localitatea, să îşi petreacă timpul liber aici, unde aer curat este cât cuprinde, locuri extraordinar de frumoase sunt începând de la Mureş şi trecând prin toată zona colinară, până sus în munte.

Este în curs de amenajare o fermă piscicolă şi cred că asta va însemna foarte mult.

Înţeleg că şi alţi cetăţeni au fost la noi, s-au interesat care sunt cerinţele sau ce anume trebuie respectat ca să înceapă o activitate în domeniul agroturismului şi aş zice că din punctul acesta de vedere ar fi ceva perspective pentru ca localitatea să nu fie în regres; cel puţin să se stabilizeze la nivelul acesta”.

Fâneţele s-au înjumătăţit, acum practicându-se direct păşunatul

Bineînţeles, cealaltă ramură care poate contribui la dezvoltarea comunei este agricultura, punctul forte fiind zootehnia. În comună, spunea primarul, sunt trei ferme mari, care pornesc de la 30-40 de capete şi depăşesc 100 de efective de animale. În rest, sunt ferme mici, de 10 până la 30 de capete.

În ceea ce priveşte cultura pământului, populaţia fiind îmbătrânită, nu mai există forţa de muncă care să lucreze terenurile. Astfel, dacă în urmă cu ceva ani cultura predominantă era cea a cartofului, acum aceasta a lăsat locul porumbului furajer, cultivat de cei care au fermele şi care au luat în arendă pământurile arabile sau prin mica înţelegere. Ca termen de comparaţie, arăta primarul comunei, acum suprafaţa cultivată cu cartofi a rămas cam pe la 15% faţă de cât era cu mai mulţi în urmă.

De asemenea, au scăzut şi fâneţele cu 40-50%, acestea lăsând loc păşunilor.

În locul „vieţii animate” de acum câţiva ani, acum au rămas doar ruinele, neavând cine să se ocupe de creşterea animalelor şi cultivarea pământului în cadrul agriculturii de subzistenţă. Chiar dacă multe gospodării au construcţiile specifice creşterii animalelor, grajduri în principal, acestea sunt goale, „sub ele – spunând primarul comunei – crescând numărul vulpilor”.

Şi, totuşi, administraţia nu şi-a pierdut speranţa, depunând eforturi pentru oferirea condiţiilor pentru cei care mai practică agricultura. Astfel, comuna are în administrare peste 40 de hectare de drumuri de exploataţie, majoritatea de pământ. În fiecare an, primăria se ocupă de întreţinerea şi amenajarea acestora. De altfel, în ultimii ani, primăria a reuşit să pietruiască sau să balasteze cam 15-20 km de drumuri de exploataţie.

LIVIU C.

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.