Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

De vorbă cu parlamentarul harghitean Mircea Duşa | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 29 martie 2024
Home » Politic » De vorbă cu parlamentarul harghitean Mircea Duşa
De vorbă cu parlamentarul harghitean Mircea Duşa

De vorbă cu parlamentarul harghitean Mircea Duşa

După ce în prima parte am desfăşurat o radiografie a activităţii sale în cadrul Guvernului, pentru această parte vă propunem să vedem ce a făcut Mircea Duşa în calitatea sa de parlamentar. Şi tot aici vom afla dacă, atunci când a fost ministru, putea să facă un lobby mai accentuat la colegul său de cabinet pentru a rezolva problema gazului din Topliţa, dar şi opinia parlamentarului harghitean vizavi de redeschiderea minei de uraniu de la Tulgheş şi impactul ei asupra mediului.

– Să ne axăm puţin şi asupra activităţii de parlamentar din ultimul mandat, în perioada în care nu aţi fost ministru. Şi aş dori să faceţi o foarte scurtă prezentare a modului în care aţi susţinut judeţul Harghita.

– Eu am fost primul deputat român în judeţul Harghita. În 2004 deveneam deputat de Harghita, până atunci toţi deputaţii fiind reprezentanţi ai UDMR. Cred că în această perioadă, în ceea ce priveşte afirmarea românilor din Harghita, dar şi la rezolvarea unor probleme ale românilor din Harghita, am avut o contribuţie însemnată.

Şi am să mă refer la această activitate sub două aspecte. Un prim aspect ar fi cel din punct de vedere legislativ. Pentru că am avut multe probleme pe aici prin judeţ şi am trăit pe propria experienţă, pentru că am fost 4 ani şi prefectul judeţului Harghita, am promovat acea lege cu privire la măsurile pe care trebuie să se ia de către autorităţile locale de Ziua Naţională a României. În această lege am prevăzut ce măsuri trebuie luate de 1 Decembrie şi ce atribuţii au consiliile judeţene, consiliile municipale şi aşa mai departe. Şi pentru că am o experienţă tristă chiar din judeţul meu, ultimul articol din lege se referă la faptul că în fiecare localitate reşedinţă de judeţ trebuie să existe o stradă cu denumirea de 1 Decembrie 1918. Şi cred că trebuie urmărit de către prefecţi şi de către cei care sunt responsabili de aplicarea legii ca această prevedere să se şi aplice, având în vedere că ne apropiem de Centenarul Unirii şi că românii din Harghita, mai ales cei din zona Topliţa, la 1918, au avut un rol însemnat în Marea Adunare de la Alba Iulia şi după aceea chiar Miron Cristea a fost cel care a condus delegaţia ardeleană la Bucureşti.

– Din câte ştiu, nici acum Miercurea-Ciuc nu are o stradă cu această denumire.

– Precizam faptul că prefecţii trebuie să urmărească aplicarea legii. Chiar dacă nu există o sancţiune în lege, neîndeplinirea unei prevederi a legii cred că este abuz în serviciu şi cred că în timp trebuie să ajungem la normalitate şi acum, în preajma centenarului, să existe în fiecare reşedinţă de judeţ o stradă cu denumirea 1 Decembrie 1918.

– Spuneţi-ne despre iniţiativele legislative din ultimul mandat.

– Nu, mai am să fac o precizare. Printre singurele instituţii profesioniste de cultură din judeţul Harghita este Centrul Cultural de la Topliţa. El a fost finanţat o perioadă lungă de timp de către primăria din Topliţa; probabil nemaiexistând resursele financiare necesare, era în pericol ca Ansamblul de la Topliţa să se desfiinţeze. Atunci, cu foarte mare greutate, deşi ministru al Culturii era tot un harghitean, pentru că până a plecat de acolo n-am găsit înţelegere, am promovat acea lege privind înfiinţarea Centrului Cultural de la Topliţa care este instituţie naţională cu cele două componente – Ansamblul „Rapsodia Călimanilor” şi muzeul – şi vreau să vă precizez că numai 4 astfel de instituţii finanţate de Ministerul Culturii există în ţară şi cred că a fost un lucru deosebit pentru a pune în valoare tradiţiile româneşti din această zonă, pentru a pune în valoare folclorul din această zonă şi cred că în timp şi-a dovedit importanţa această instituţie de cultură.

Unul din cele mai importante elemente ale activităţii parlamentare este cel al iniţiativelor legislative. Toată lumea depune iniţiative legislative, dar important e ca acestea să devină legi. Şi o să vedeţi că şi în mandatul trecut am fost cel mai eficient parlamentar în sensul că din iniţiativele legislative pe care eu le-am promovat foarte multe au devenit legi. Şi în acest mandat peste 50% din numărul iniţiativelor pe care le-am înaintat în Parlament au devenit legi. Până la urmă eficienţa se măsoară în legi care au fost aprobate de Parlament şi promulgate de preşedintele României.

 Transformarea Topliţei şi a comunelor din zonă

Acum să mă întorc puţin la localităţile din Harghita unde locuiesc români – începând cu reşedinţa de judeţ, Miercurea-Ciuc, cu zonele mai apropiate, comuna Săcel cu satul Vidacut, Livezi, şi continuând cu Voşlăbeniul şi zona Topliţei cu comunele din jur – Sărmaş, Subcetate, Gălăuţaş, Tulgheş, Corbu şi Bilbor. Eu cred că, mai ales în ultimii 4 ani, au beneficiat de o susţinere financiară deosebită – prin programele pe care le-au accesat – din partea Guvernului României şi a Ministerului Dezvoltării Regionale, dar şi a ADR de la Alba Iulia. Şi o să vedeţi că municipiul Topliţa şi comunele s-au transformat foarte mult. Dacă e să comparăm Topliţa cu o localitate din Europa o să ziceţi că în momentul de faţă, din punct de vedere al infrastructurii şi al arhitecturii, al aspectului, localitatea poate concura cu orice orăşel din Elveţia, dintr-o zonă de munte.

Sigur că au fost eforturi deosebite – poate nu întotdeauna primarii recunosc acest lucru – şi din partea mea, ca membru al Guvernului, ca proiectele pe care primarii le-au promovat să fie onorate şi din punct de vedere financiar. Pot să dau multe exemple, chiar începând cu Topliţa – vedeţi cum s-a schimbat oraşul, câte blocuri au fost reabilitate, câte străzi au fost asfaltate pe bani veniţi de la Guvern; câte obiective s-au realizat în Topliţa pe bani veniţi de la Guvern sau din fonduri europene co-finanţate cu bani de la Guvern. Dar acelaşi lucru se întâmplă şi în Sărmaş, unde majoritatea drumurilor au fost asfaltate şi anul acesta s-a finalizat şi lucrarea de realizare a canalizării, în Subcetate, de asemenea, au fost asfaltate o serie de drumuri şi modernizat Căminul Cultural; la Gălăuţaş, la fel, cred că nu mai există foarte multe drumuri care trebuie asfaltate; la Bilbor, la fel; la Tulgheş, în mod deosebit – un primar foarte harnic, d-l Vancu Marcel, cu care am şi colaborat foarte bine; la Corbu, poate mai încet, pentru că nu au ştiut să promoveze proiecte, dar acum au un primar tânăr care zi de zi aleargă la ministere, la agenţiile de dezvoltare pentru a promova acele proiecte care au rămas restante în Corbu: apă-canalizare, asfaltarea drumului pe Barasău, pe Valea Corbului şi, de ce nu, drumul judeţean de la Corbu la Bilbor.

Pentru că mi-am adus aminte de drumuri judeţene, am promis în campania electorală trecută că voi face demersuri pentru asfaltarea drumului de la Topliţa la Bilbor şi acest lucru s-a întâmplat, iar acum, în 15 minute, se ajunge din Topliţa la Bilbor. Este foarte important de promovat acel proiect mai vechi al drumului care face legătura între Bilbor şi judeţul Suceava tocmai pentru a deschide zona pentru turism şi pentru activităţi economice şi sociale. Nu pot să ocolesc Voşlăbeniul, unde s-au realizat investiţii.

Eu zic că în ultimii 4 ani localităţile în care locuiesc români s-au schimbat mult şi că au fost create condiţii ca oamenii să trăiască în localităţi care din punct de vedere edilitar satisfac nevoile şi necesităţile lor.

 Turismul şi resursele de subsol, soluţii viabile pentru nordul judeţului?

Sigur că nu acelaşi lucruri putem vorbi despre crearea locurilor de muncă. Dacă au fost anumite încercări – şi sunt aceste încercări – încă mari investitori în această zonă nu au venit. Dar eu mă gândesc că sunt resurse naturale şi în această zonă pentru a promova, în primul rând, turismul, iar Topliţa a făcut paşi în acest punct de vedere, fie că este turism ecumenic, de tineret, de amenajarea bazelor sportive pentru sporturile de iarnă. Dar există resurse serioase şi în ceea ce priveşte valorificarea bogăţiilor naturale din zonă – apele minerale, care sunt îmbuteliate la Bilbor, Borsec şi la Stânceni, mă gândesc la resursa de uraniu din zonă, mai ales că centrala atomo-electrică de la Cernavodă trebuie să funcţioneze în continuare, dar şi la alte resurse naturale.

Sigur că o problemă deosebită când vorbesc de resurse naturale sunt rezervele de apă geotermală din zona Topliţei, având în vedere că deja sunt probleme cu asigurarea combustibilului pentru încălzire. Am stat de vorbă şi cu primarii, dar am şi primit oameni în audienţă la biroul parlamentar de la Topliţa, care îmi spun că nu au de unde să se aprovizioneze cu lemne. Şi pentru că lemnul este o resursă care se împuţinează de la an la an, trebuie gândite resurse alternative – şi cred că una dintre resursele importante este cea care se referă la apa geotermală, atât pentru a asigura încălzirea în blocurile de locuinţe, cât şi în gospodăriile individuale. Am făcut eforturi deosebite ca acea magistrală de gaz să ajungă la Topliţa. A ajuns, dar din cauza unor măsuri care nu au fost luate la timp de către ministrul Economiei încă nu s-a ajuns să se concesioneze distribuţia gazului metan către o firmă cu capacitate financiară care să poată realiza distribuţia şi după aceea să-şi recupereze investiţia din tariful pe care-l practică.

– În ce măsură ar influenţa mediul deschiderea minei de uraniu de la Tulgheş – Grinţieş?

– Sunt tehnologii moderne, se exploatează uraniul în diferite ţări. Riscul pentru mediu se poate anula prin tehnologii şi măsuri moderne de exploatare a uraniului.

– Pentru că aţi atins subiectul gazului de la Topliţa, ştiu că totul se putea rezolva dacă Ministerul Economiei rezilia contractul cu Harghita Gaz. De aceea vă întreb dacă în perioada în care aţi fost ministru nu aţi fi putut rezolva mai mult în calitatea de coleg de cabinet cu cel care se afla la Economie?

– Am făcut împreună cu primăria nenumărate demersuri la Ministerul Economiei ca să rezilieze contractul cu operatorul care avea concesionat acest serviciu şi să scoată la licitaţie şi să vină un operator care are capacitate financiară. Eu nu am nimic de împărţit cu Harghita Gaz, dar nu are capacitatea financiară de a realiza distribuţia în Topliţa. Vom continua aceste demersuri; până la urmă sper că cineva de la Ministerul Economiei va face acest pas de a scoate din nou la licitaţie serviciul de distribuţie a gazului metan din municipiul Topliţa.

 Trădat de propriul partid?

– Imediat după destrămarea USL şi ieşirea PNL de la guvernare, aţi făcut o înţelegere cu UDMR. Foarte multă lume din judeţ v-a reproşat acest lucru.

– În ce sens?

– Pentru că i-aţi adus la guvernare.

– Nu mie mi se poate reproşa, se reproşa PSD-ului.

– Da, PSD-ului, iar dvs. pentru că nu aţi venit la acel moment cu o declaraţie în acest sens.

– Declaraţiile nu ştiu dacă ţin loc de măsurile care s-au luat la timpul respectiv. Aşa cum au venit cei de la UDMR la guvernare alături de PSD în acea perioadă, aşa de repede au şi plecat.

– Prin acea măsură românii din Harghita s-au simţit puţin trădaţi.

– Aşa este. La fel mă simt şi eu; niciodată n-am acceptat în sinea mea acest lucru. Dacă vă aduceţi aminte, la timpul respectiv mi-a schimbat pentru o perioadă şi prefectul.

 Consilierii români din CJ trebuie să fie mai activi

– Există unele discuţii în ceea ce priveşte colaborarea dintre localităţile din nordul judeţului şi Consiliul Judeţean. Dacă îi întrebăm pe primari, în special pe primarul din municipiul Topliţa, atunci vina ar aparţine CJ pentru că nu sunt anunţaţi despre anumite evenimente, despre posibilităţi de a accesa proiecte ori programe etc. Dacă îi întrebăm pe cei de la CJ, atunci vina ar aparţine celor din nordul judeţului pentru că nu vin cu proiecte, au o Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară care nu prea are activitate şi spun că aşteaptă proiecte dinspre nord.

– Cred că în primul rând cei de la CJ trebuie să fie mai flexibili şi a arunca mingea dintr-o parte în alta nu cred că este corect. În premieră, avem mai mulţi consilieri români la CJ: PSD are 3, PNL are doi. Chiar dacă nu reprezintă o majoritate, au acces la informaţii şi pot să fie mult mai activi în a reprezenta zonele din nordul judeţului.

Cred că această deschidere trebuie să fie, în primul rând, din partea CJ şi în proiectele care sunt finanţate sau co-finanţate de CJ să se găsească şi localităţile din nordul judeţului. Sigur, s-a mai întâmplat acest lucru în ultima perioadă, dar nu într-o reprezentare destul de importantă. Nu vreau să critic pe nimeni, CJ trebuie să gestioneze echitabil problemele economice şi sociale ale judeţului pentru tot judeţul.

– Indiferent de mandat, indiferent de Guvern, indiferent de situaţia economică, o problemă în judeţ rămâne convieţuirea interetnică. Deşi s-a încercat să se mai amelioreze problemele inclusiv printr-o lege, se pare că discuţiile asupra steagurilor nu se vor stinge prea curând.

– Am avut în timp multe discuţii în judeţ – şi vizavi de tăbliţele în două limbi şi vizavi de limba în care se desfăşoară şedinţa Consiliului Judeţean şi a anumitor consilii locale pentru că ele trebuie să fie transparente, sunt şedinţe publice şi publicul trebuie să aibă acces la ceea ce se hotărăşte în şedinţele consiliilor locale şi judeţene, şi această mult discutată problemă a drapelelor.

Aşa după cum ştiţi, tot Guvernul PSD a adoptat o lege privind steagurile localităţilor – cu proceduri de aprobare, prin hotărâri de Guvern, cu aviz de la Comisia de Heraldică şi cu precizarea foarte clară că două localităţi nu pot adopta acelaşi drapel, dar nici două judeţe nu pot adopta acelaşi drapel.

Eu ştiu că prefectul nostru de la Harghita, Jean Adrian, a fost un timp foarte harnic şi a atacat în instanţă toate hotărârile consiliilor locale – şi cele care se refereau la autonomie şi cele ce se refereau la steagul aşa-zisului ţinut secuiesc – şi că a avut câştig de cauză. Cred că şi d-l Borboly (nu vreau să intru într-o dispută cu el) şi toţi cei care gestionează activitatea administrativă în acest judeţ trebuie să respecte legea. Să-şi aprobe drapele aşa cum prevede legea şi cu procedura prevăzută de lege şi nu cred că este cazul să incite oamenii din nou la dezbateri care nu-şi au locul pentru că trăim într-o ţară europeană. Eu ştiu că Ion şi cu János se înţeleg foarte bine şi că ei sunt incitaţi de către politicieni şi sfatul meu ar fi să fim moderaţi şi să ne vedem de problemele economice-sociale ale judeţului, de locuri de muncă, de situaţia din sănătate, din învăţământ şi din alte domenii sociale şi economice de care oamenii sunt foarte interesaţi.

Consemnare de LIVIU CÂMPEAN

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.