Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

De vorbă cu fostul ministru al Internelor şi al Apărării | Informația Harghitei - jurnal independent
joi , 28 martie 2024
Home » Politic » De vorbă cu fostul ministru al Internelor şi al Apărării
De vorbă cu fostul ministru al Internelor şi al Apărării

De vorbă cu fostul ministru al Internelor şi al Apărării

După ce a fost primar al municipiului Topliţa, iar apoi prefect de Harghita, Mircea Duşa a obţinut trei mandate de parlamentar. Pe plan politic a cunoscut vârful carierei (de până acum) în perioada 2012-2015, când a fost ministru-delegat pentru Relaţia cu Parlamentul (7 mai – 8 august 2012), după care a preluat, mai întâi, portofoliul Ministerului Administraţiei şi Internelor (8 august – 21 decembrie 2012), iar apoi pe cel al Ministerului Apărării (21 decembrie 2012 – 17 noiembrie 2015).

Deşi în ultimul mandat am încercat de mai multe ori să-i luăm interviuri care aveau şi subiecte de interes pentru locuitorii judeţului, nu am reuşit. Şi menţionăm aici numai două dintre întrebările la care populaţia judeţului ar fi dorit răspunsuri la acea vreme: 1. Dacă în calitate de coleg de Guvern cu ministrul Economiei nu ar fi putut face mai mult în vederea rezilierii contractului pe care ministerul îl avea cu Harghita Gaz, astfel încât gazul să poată ajunge şi în casele topliţenilor; 2. Motivele pentru care, imediat după destrămarea USL şi ieşirea PNL de la guvernare, au fost rechemaţi udemeriştii.

Nu am reuşit să-i luăm poziţia atunci.

În cele ce urmează vă invităm să trecem în revistă, într-o primă parte a interviului, cele mai importante momente din perioada în care Mircea Duşa a ocupat funcţia de ministru la Interne şi la Apărare, iar în partea a doua vom trece în revistă câteva aspecte din activitatea de parlamentar.

 Ministru al Administraţiei şi Internelor

– De mult n-am acordat un interviu „Informaţiei Harghitei” datorită faptului că am avut responsabilităţi destul de importante în statul român în ultimii trei ani şi jumătate. După cum ştiţi, am fost o perioadă scurtă ministru pentru Relaţia cu Parlamentul, după aceea am preluat în anul 2012 Ministerul Administraţiei şi Internelor, aşa cum se numea la timpul respectiv, şi după alegerile din 2012, Ministerul Apărării Naţionale.

Dacă mă întrebaţi ce cred că a fost important din ceea ce am făcut în scurta perioadă în care am condus Ministerul Administraţiei şi Internelor, cred că măsura cea mai importantă pe care am luat-o a fost în septembrie 2012, atunci când am reînfiinţat posturile de poliţie rurală. Poliţia rurală exista într-o anumită formă de organizare, dar la un moment dat au fost desfiinţate posturile de poliţie din comune, lucru care a influenţat în rău activitatea de ordine publică în localităţile rurale din ţară şi am reînfiinţat posturile de poliţie prin ordin al ministrului, rămânând şi acea formă de organizare a poliţiei rurale la nivelul unei anumite zone. Astfel, am venit şi în întâmpinarea solicitării cetăţenilor, dar prin această măsură am contribuit şi la măsurile de ordine publică şi siguranţă în localităţile ţării. Am venit în sprijinul cetăţenilor în sensul că nu trebuie să se mai deplaseze la nivelul unei zone unde era organizată Poliţia Rurală, ci fiecare se poate adresa cu problemele pe care le are în localitatea de domiciliu.

După cum ştiţi, MAI, din punct de vedere tehnic, are un rol important în organizarea alegerilor, am organizat alegerile din 2012 şi nu cred că aţi auzit vreun comentariu negativ la felul în care au fost organizate alegerile parlamentare din 2012.

 Ministru al Apărării Naţionale

Am preluat în decembrie 2012, Ministerul Apărării Naţionale. În timp s-a dovedit că miniştrii Apărării Naţionale au fost un fel de-al doilea ministru de Externe al României, dar eu am prins şi aici o perioadă destul de complicată în sensul că situaţia de securitate din zonă s-a schimbat foarte mult mai ales după criza din Ucraina, anexarea Crimeii şi schimbarea situaţiei de securitate pe Marea Neagră, dar şi datorită schimbării situaţiei de securitate din Orientul Mijlociu şi din Nordul Africii.

De ce vă spun că a fost o perioadă foarte complicată? După apariţia noii situaţii de securitate, România a trebuit să ia măsuri de reasigurare pe flancul estic, adică, pe înţelesul tuturor, măsuri de creştere a capacităţii operaţionale a armatei şi măsuri de modernizare şi înzestrare. În acest demers am fost sprijiniţi de partenerii noştri din NATO şi, dacă vă amintiţi, la summit-ul din Ţara Galilor au fost luate o serie de măsuri de reasigurare pe flancul estic – adică începând din ţările nordice, Polonia, România, Bulgaria – şi măsuri care au vizat direct România: în primul rând v-aş aminti înfiinţarea comandamentului multinaţional de divizie şi al unităţii de integrare al forţelor, sporirea numărului de exerciţii ale NATO în România şi, în 2014-2015, au fost organizate foarte multe exerciţii de pregătire şi exerciţii care au vizat prezenţa prin rotaţie a forţelor NATO pe teritoriul României ca o măsură de descurajare, mai ales a Federaţiei Ruse.

Aceste măsuri de reasigurare pe flancul estic au continuat şi la summit-ul de la Varşovia, când s-a stabilit ca România să realizeze o brigadă multinaţională NATO, care va avea misiuni de intervenţie rapidă în situaţii de conflict.

În acelaşi timp, au apărut şi o serie de probleme noi în luarea măsurilor de reasigurare şi o serie de pericole noi – terorismul, statul islamic, războiul asimetric – şi în toată această perioadă au trebuit luate măsuri de readaptare a conceptului militar şi a măsurilor care trebuiesc luate în vederea adaptării la noua situaţie de securitate.

 Oprirea subfinanţării armatei şi achiziţionarea primelor avioane F16

Însă cel mai important moment în activitatea armatei române, unul crucial, a fost anul 2013, atunci când am reuşit să oprim subfinanţarea armatei şi să începem programele de care vă vorbeam, cele care se referă la creşterea capacităţii operaţionale şi la înzestrarea şi modernizarea armatei române.

Sigur că nu este simplu, mai ales atunci când vorbim de înzestrare şi modernizare, pentru că ceea ce nu s-a făcut în 10 ani de zile este greu să repari într-un an sau doi, dar am pus bazele acestui program care se va finaliza undeva în anul 2027.

Toate măsurile şi toate programele începute aparţin Guvernului condus de Partidul Social Democrat şi sunt începute în anul 2013. În primul rând, mă refer la acele avioane Spartan: în acel moment erau achiziţionate trei avioane şi programul era în pericol să fie oprit din lipsă de bani; am găsit resursele financiare ca până la sfârşitul anului 2014 să aducem toate cele 7 avioane care erau în program.

S-a discutat foarte mult de înzestrarea armatei române cu avioane multi-rol. S-a discutat timp de 10 ani şi nimeni nu a luat o măsură tranşantă (tot din lipsă de bani) şi în 2013 am hotărât şi am aprobat prin lege să achiziţionăm prima escadrilă de avioane F16; este vorba de avioanele cumpărate din Portugalia. Practic, aparatele sunt noi: structura a fost reabilitată, motoarele sunt noi, la fel sistemele de război electronic plus armamentul care se află în dotarea acestor avioane. Primele şase au sosit în ţară în acest an şi urmează să sosească alte trei, urmând ca anul viitor programul să se finalizeze.

Sigur că programul de achiziţie a avioanelor multi-rol nu se referă numai la achiziţia propriu-zisă. E un pachet mai complex care a vizat atât achiziţia şi modernizarea avioanelor, cât şi pregătirea personalului de la forţele aeriene: este vorba de piloţi, personal tehnic, controlori de zbor, mecanici şi aşa mai departe. În acelaşi timp, am demarat un proiect amplu de modernizare a aeroportului de la Feteşti, acolo unde va opera această primă escadrilă: pistă nouă şi prelungirea acesteia cu 300 de metri, bretele, hangare, sisteme şi infrastructură compatibilă cu avioanele F16.

În acelaşi timp, dacă tot suntem la aviaţie, trebuie să menţionez faptul că au fost modernizate avioanele C130 Hercules, de asemenea, elicopterele din dotarea forţelor aeriene, au fost modernizate şi se află în proces de modernizare radarele de supraveghere a spaţiului aerian al ţării şi multe măsuri care se referă la modernizare şi înzestrare.

Aceeaşi atenţie am acordat-o şi celorlalte categorii de forţe – este vorba de forţele terestre şi forţele navale –, unde s-au făcut achiziţii de mijloace noi, dar şi modernizarea mijloacelor pe care cele două categorii de forţe le au în dotare. Mă refer la programul Piranha care a fost finalizat, mă refer la modernizarea fregatelor, dar şi la achiziţia de remorchere şi alte tipuri de nave pentru forţele navale.

A fost un moment complicat pentru că trebuia să acordăm fondurile necesare. Sigur că vorbim tot timpul de alocarea din PIB, dar în anul 2012, când am preluat ministerul, alocarea din PIB era de 1,2%; am ajuns în anul 2015 la 1,5% şi în 2016 la 1,7%, urmând ca din 2017 să se aloce 2% din PIB, aşa cum s-au angajat toate partidele politice parlamentare.

Paralel cu activităţile de care vă vorbeam, am făcut eforturi pentru ca militarii români să fie alături de partenerii noştri din NATO şi din UE în teatrele de operaţii şi, aşa cum ştiţi, peste 700-800 de militari se află în Afganistan, în Bosnia-Herţegovina, în Kosovo, dar şi în alte misiuni ale UE în Africa sau în misiuni ONU de menţinere a păcii.

 Ministrul harghitean şi relaţia cu Brigada „General Virgil Bădulescu”

Mă întrebaţi dacă am făcut şi ceva pentru unitatea vânătorilor de munte din această zonă, respectiv Brigada de la Miercurea-Ciuc. Sigur că în această perioadă i-am sprijinit financiar pentru reabilitarea tehnicii din dotare şi creşterea capacităţii operaţionale şi, în acelaşi timp, i-am sprijinit şi din punct de vedere social, de câte ori veneam la Miercurea-Ciuc mi se spunea mai ales de către militarii care îşi desfăşoară activitatea în trecătoare, pe la Lunci, că nu au cu ce se deplasa; le-am repartizat un autocar care să asigure transportul cadrelor din Miercurea-Ciuc spre Lunci. (Va urma)

Consemnare de Liviu CÂMPEAN

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.