Dacă trecutul este trunchiat implementat conştiinţelor, şi ca atare deformat şi fals, naşterea unor idei, teorii şi atitudini disolute este inevitabilă | Informația Harghitei - jurnal independent
marți , 26 octombrie 2021
Home » Societate » Dacă trecutul este trunchiat implementat conştiinţelor, şi ca atare deformat şi fals, naşterea unor idei, teorii şi atitudini disolute este inevitabilă
Dacă trecutul este trunchiat implementat conştiinţelor, şi ca atare deformat şi fals, naşterea unor idei, teorii şi atitudini disolute este inevitabilă

Dacă trecutul este trunchiat implementat conştiinţelor, şi ca atare deformat şi fals, naşterea unor idei, teorii şi atitudini disolute este inevitabilă

Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie, cultură şi civilizaţie” de la Izvoru-Mureşului

 „Atâta vreme cât manualele de istorie destinate elevilor maghiari sunt editate, incredibil, în Ungaria, iar acestea propovăduiesc aberanta teză werbőczyană a unui Ardeal vid de populaţie la sosirea călare a războinicilor asiatici, nu este de aşteptat o altă percepţie şi un alt orizont atitudinal faţă de alcătuirea statală din 1918”

O importantă manifestare dedicată cercetării istoriei, culturii şi civilizaţiei româneşti din sud-estul Transilvaniei a avut loc, la sfârşitul săptămânii trecute, la Izvoru-Mureşului. Astfel, aproximativ 80 de specialişti – cercetători, cadre didactice universitare, muzeografi, arhivişti, etnografi, sociologi, teologi, profesori, preoţi şi alţi oameni de ştiinţă şi cultură – din peste 30 de localităţi din întreaga ţară au participat la a XXI-a ediţie a Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie, cultură şi civilizaţie”, manifestare ce a fost găzduită de Complexul Sportiv Naţional din Izvoru-Mureşului. Ca în fiecare an, începând din 1995, pe lângă probleme referitoare la istoria şi cultura naţională, majoritatea temelor ce au fost prezentate au abordat aspecte ale istoriei şi culturii româneşti din sud-estul Transilvaniei şi ale convieţuirii interetnice din zona Arcului Intracarpatic.

În deschiderea lucrărilor sesiunii, ce au avut loc vineri, prof. dr. Ioan Lăcătuşu, directorul Centrului European de Studii Covasna-Harghita, constata că „de data aceasta, pentru noi, soarele răsare de la Bucureşti, prin participarea a numai puţin de 20 de distinşi cercetători: cadre didactice universitare, muzeografi, arhivişti”. De asemenea, la manifestări au participat cercetători din Târgu-Mureş, Timişoara, Braşov, Baia Mare, Deva, Bacău, Ploieşti, Iaşi, Constanţa, Galaţi, dar şi Aiud, Câmpina, Rupea etc. Dr. Ioan Lăcătuşu remarca că, din totalul participanţilor, peste 20 de conferenţiari sunt din localităţi din Covasna şi Harghita: Miercurea-Ciuc, Sfântu-Gheorghe, Topliţa, Covasna, Vâlcele, Bixad, Mărcuş, Joseni şi Voşlăbeni.

Vorbind despre importanţa organizării acestei Sesiuni de comunicări ştiinţifice în această zonă, directorul Centrului European de Studii Covasna-Harghita afirma că prin prezenţa atâtor cercetători din întreaga ţară „noi simţim solidaritatea mediului academic românesc”. „Fără dvs. ne-ar fi foarte greu să cercetăm istoria, cultura, civilizaţia românească (n.n. – din această zonă). Cu dvs. ne simţim mai puternici, prin ceea ce înseamnă contribuţiile dvs. atât istorice, cât şi de actualitate (…) şi că nu suntem singuri pe această lume”, a precizat dr. Ioan Lăcătuşu.

Episcopul Covasnei şi Harghitei, PS Andrei, a binecuvântat „această lucrare sfântă a neamului nostru românesc: Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie, cultură şi civilizaţie”. „Este o temă destul de delicată, pentru că (…) noi, care trăim aici, într-un mediu multiconfesional, trebuie întotdeauna să fim cu luare aminte la ceea ce suntem ca popor român, ca şi creştini în aceste vetre ale sihăstriei neamului românesc”. Acesta a arătat că „toată lucrarea noastră (…) dacă nu s-ar baza pe dragoste, n-am rezolva nimic. Dar dragostea care nu pune la socoteală răul, nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr. Adevărul trebuie să iasă la iveală şi trebuie să-l mărturisim de pe turla bisericii. Vorbesc în numele clerului slujitor din Episcopia Covasnei şi Harghitei, pentru că ei ştiu cel mai bine durerea, necazul şi suferinţa poporului”, a spus în cuvântul său PS Andrei. „Dvs. nu faceţi altceva decât vă aplecaţi asupra slovelor care au rămas istorie neamului românesc ca şi popor bine credincios, ca şi cultură, civilizaţie şi istorie. Ori civilizaţia noastră este bazată pe idealurile creştinismului. Şi idealurile creştinismului trebuie să rămână veşnice, să le putem transmite generaţiilor care vin”, a mai spus episcopul Covasnei şi Harghitei.

 

 Prefectul de Harghita: Se impune profilarea unui model special de gestiune a problemelor ce caracterizează comunitatea românească din cele două judeţe

Prefectul judeţului Harghita, Adrian-Jean Andrei, a spus, în cuvântul său, că „studiul societăţii româneşti istorice contemporane, şi mă refer aici la judeţele Harghita şi Covasna, se impune prin cunoaşterea contribuţiei acesteia într-un spaţiu al marilor vitregii ale istoriei, la îmbogăţirea patrimoniului şi civilizaţiei materiale şi la cel al civilizaţiei cultural-spirituale a zonei, a Transilvaniei, a ţării noastre”.

„Din păcate, în sud-estul Transilvaniei istoria a fost una de durere, de nedreptate şi de intoleranţă. Aici, mai mult ca în alte părţi, excepţie satele româneşti rămase în Ungaria, s-au petrecut procese de deznaţionalizare masive şi sistematice. În mai multe zone şi mai multe sate limba română fiind în prezent cea folosită în biserică.

În spiritul acestor idei au fost redate inclusiv aceste momente sensibile ale convieţuirii interetnice româno-maghiare, cum atestă şi documentele bisericeşti şi laice”, a spus prefectul judeţului.

Adrian-Jean Andrei, revenind în actualitate, şi-a exprimat părerea că pentru problematica din Harghita şi Covasna cadrul legislativ trebuie să fie diferenţiat faţă de restul ţării. „Personal cred că şi cadrul legislativ creat pentru acest spaţiu are nevoie de o fizionomie juridică menită să abordeze diferenţiat problematica din Harghita şi Covasna. Cu alte cuvinte, trebuie să se ţină cont de anumite variabile politice, culturale, economice şi sociale, care practic construiesc un cod de comunicare specială între locuitorii acestei zone, români şi maghiari, cod cerut de raportul inversat majoritate – minoritate. Astfel se impune profilarea unui model special de gestiune a problemelor ce caracterizează comunitatea românească din cele două judeţe, în acelaşi timp creşterea de la constatarea cotidiană şi teoretizarea ştiinţifică a acestor probleme la operarea lucidă şi pragmatică a unor soluţii concrete”, a afirmat prefectul judeţului Harghita.

Reprezentantul Guvernului în teritoriu a explicat că în această zonă se dă „un fel de bătălie” între două concepţii opuse. „Vreau doar să vă spun că în prezent, în această zonă, se dă un fel de bătălie între o concepţie total anacronică şi neeuropeană, de esenţă etnocrată asupra spaţiului, şi o nouă concepţie, evident europeană, pe care România se străduieşte să o promoveze pentru a nu se mai opera discriminări în defavoarea românilor”, a conchis Adrian-Jean Andrei.

După deschiderea oficială a sesiunii, în Vila Drobeta a Complexului Sportiv Naţional de la Izvoru-Mureşului au avut loc lucrările în plen, ce au fost moderate de PS Andrei şi academician dr. Alexandru Porţeanu.

 

 „Edificarea unui climat de stabilitate impune ca atare cunoaşterea şi asumarea trecutului istoric în exhaustivitatea lui şi nu fragmentar, decupând din istorie colaje convenabile intereselor particularizate”

Una dintre cele opt comunicări prezentate în plen a fost a prof. univ. dr. Ioan Ciurea-Weidner (Köln, Germania): Asumarea trecutului (istoric) – premisă a modelării viitorului (intercomunitar). O lucrare care arată efectele nefaste ale prezentării şi predării unei istorii trunchiate. Dar şi faptul că dacă nu sunt asumate greşelile înaintaşilor noştri, prin manifestări solemne la cel mai înalt nivel, atunci o reconciliere între popoare e greu de realizat. „Trecutul neprelucrat şi neasimilat corespunzător lasă loc unor trăiri, frustrări, deci manifestări negative fie la nivelul unor grupuri restrânse, de tip familial, ori macro-formaţiuni: etnii, popoare, naţiuni, state. Deloc întâmplător că la intervale mari de timp asistăm la acte spectaculare de recunoaştere publică, solemnă a unor fapte reprobabile din propriul trecut istoric. Un gen de mea culpa a urmaşilor pentru faptele săvârşite de înaintaşi”. Acesta a exemplificat actele de recunoaştere a propriei istorii, dar şi de reconciliere între popoare după tragediile din al Doilea Război Mondial şi nu numai („Cum puteai tu, ca român, să uiţi numele Ip, Trăznea, devenite simbol peste generaţii a cruzimii barbare, a hoardelor năvălitoare de horthyşti?”, a spus autorul referindu-se la România). „O reconciliere era imperios necesară, ca o condiţie sine qua non a repunerii Europei pe coordonatele normalităţii, în vederea refacerii ţărilor ruinate şi favorizarea unui nou început. (…) Dar reconcilierea pretindea gesturi simbolice de anvergură, iar acestea au fost făcute de instituţii laice şi bisericeşti responsabile, de bărbaţi de stat vizionari”.

„În ce măsură radiografia trecutului este capabilă să reflecteze adevărul? Şi mai departe, există un adevăr istoric absolut? (…) În zilele noastre tematica este reluată şi ideologizată cu pasiune, fiind apelată şi integrată în maximă concretitudine, pentru că adevărul istoric nu este şi nu poate fi absolut. Relativismul lui rezultă iar şi iar de modul în care este abordată dinamica faptelor”.

plen2Vorbind despre cazuri concrete, prof. univ. dr. Ioan Ciurea-Weidner a dat exemplul Transilvaniei. „În cazul concret al istoriei transilvane, un anume orizont interpretativ este dat de abordarea ei începând cu anul 1000, să zicem, şi o cu totul alta dacă privirea istorică se începe cu mia de ani de dinainte. Dacă nu se respectă ferm aspectul metodologic al cuprinderii părţi în întreg, al particularului în general, primordialitatea ansamblului devenirii istorice, atunci tot restul construcţiilor teoretice reactivate vor fi pervertite politic cu impact conflictual perpetuu atât ideologic, cât şi nemijlocit comunitar, interetnic”.

„Edificarea unui climat de stabilitate impune ca atare cunoaşterea şi asumarea trecutului istoric în exhaustivitatea lui şi nu fragmentar, decupând din istorie colaje convenabile intereselor particularizate. Iar acestea trebuie coborâte la nivelul înţelegerii generale. Fiindcă, după cum se ştie (…) realitatea obiectivă, în cazul de faţă adevărul istoric, este trăită subiectiv de individ şi colectivitate. Ori dacă trecutul este trunchiat implementat conştiinţelor, şi ca atare deformat şi fals, naşterea unor idei, teorii şi atitudini disolute este inevitabilă”.

 

 „Dacă la aceste sfruntate declaraţii potrivnice Constituţiei României adăugăm intolerabile refuzuri ale autorităţilor locale din aşa-zisul ţinut secuiesc de a arbora drapelul ţării în care locuiesc şi care are grijă de ei, ca cetăţeni români, alături de alte şi alte manifestări ostile, avem măsura gravităţii unui fenomen faţă de care autorităţile din Bucureşti par impasibile, comiţând erori, chiar legislative”

„Concret, atâta vreme cât manualele de istorie destinate elevilor maghiari sunt editate, incredibil, în Ungaria, iar acestea propovăduiesc aberanta teză werbőczyană a unui Ardeal vid de populaţie la sosirea călare a războinicilor asiatici, nu este de aşteptat o altă percepţie şi un alt orizont atitudinal faţă de alcătuirea statală din 1918. Românii pripăşiţi în Transilvania au furat ţara ungurească, iar aceasta trebuie recucerită cu orice preţ, o spun indirect, însă este vehiculată făţiş de lideri ai comunităţii, potrivit cărora ziua de 1 Decembrie este pentru maghiari o zi de doliu. Că Transilvania nu este pământ românesc, că ţinutul secuiesc nu este România etc., etc., afirmaţii foarte grave şi, desigur, neconforme adevărului istoric.

Dacă la aceste sfruntate declaraţii potrivnice Constituţiei României adăugăm intolerabile refuzuri ale autorităţilor locale din aşa-zisul ţinut secuiesc de a arbora drapelul ţării în care locuiesc şi care are grijă de ei, ca cetăţeni români, alături de alte şi alte manifestări ostile, avem măsura gravităţii unui fenomen faţă de care autorităţile din Bucureşti par impasibile, comiţând erori, chiar legislative”.

 

 S-a făcut mult prea puţin pentru cunoaşterea la nivel generalizat a istoriei

„Cert este că s-a făcut mult, mult prea puţin pentru cunoaşterea la nivel generalizat a istoriei (n.n. – României) cu acele date de bază evidenţiate de unii iluştri cărturari: formarea poporului român; vatra traco-geto-dacă; latinitatea; continuitatea lui; (…) împrejurările istorice ale pătrunderii năvălitorilor şi în Transilvania; rezistenţa întâmpinată de aceştia din partea românilor paşnici, în frunte cu cneji şi voievozi consemnaţi în Gesta Hungarorum; jugul îndurat vreme de secole de românii iobăgiţi, aduşi la stare de toleraţi la ei acasă; oprimarea dusă la extrem faţă de românii majoritari lipsiţi de drepturi la şcoli şi biserici, interzicându-se uneori până şi folosirea limbii materne în spaţiul public; sistematica politică de maghiarizare forţată, ajunsă la paroxism de legislaţia werbőczyană; derapajele şovine din perioada înfiinţării Regiunii Autonome Maghiare; barbariile din zilele furtunoase ale anului 1989. Toate acestea puse în oglindă cu drepturile şi libertăţile asigurate de statul român minorităţii maghiare şi tuturor minorităţilor trăitoare pe cuprinsul ţării, care fac din România un exemplu greu de egalat în lume din punctul de vedere al toleranţei, oferă măsura adevărului ce trebuie cunoscut şi asimilat. O Transilvanie paşnică şi prosperă, bazată pe conlucrarea onestă, responsabilă de toţi locuitorii ei impune aşadar cunoaşterea deplină şi asumarea trecutului istoric cu luminile şi umbrele lui. (…) Dar această asumare a trecutului, în loc să devină un veritabil catharsis, atunci când lipseşte corectitudinea, decenţa şi sinceritatea, poate eşua în ridicol (…)”, a fost una dintre concluziile lucrării prezentate în cadrul sesiunii.

 

XXX

În cadrul lucrărilor în plen au mai fost susţinute prezentări de: cercet. şt. I dr. Gelu Neamţu (Cluj-Napoca) – O scurtă sinteză a unor momente semnificative pentru spiritul exclusivist maghiar în Revoluţia de la 1848/1849 din Transilvania; prof. univ. dr. Alexandru Porţeanu (Bucureşti) – În întâmpinarea centenarului Marii Uniri; prof. univ. dr. Petre Ţurlea (Ploieşti) – Poziţia lui Nicolae Iorga faţă de ultimatumul sovietic; prof. univ. dr. Ioan Sabău-Pop (Târgu-Mureş) – Aspecte istorice şi juridice privind cele două reforme agrare ale statului român după Marea Unire; prof. univ. dr. Corneliu-Mihail Lungu (Bucureşti) – Surse externe de arhivă privind Dictatul de la Viena; prof. univ. dr. Radu Baltasiu (Bucureşti) – Naţiunea în strategia naţională de apărare (aspecte din această lucrare au fost prezentate în numărul de ieri al Informaţiei Harghitei); Mihai Nicolae (Bucureşti) – Modalităţi de perfecţionare a implementării sistemului informatic în prelucrarea arhivistică.

După lucrările în plen a urmat lansarea de cărţi, fiind prezentate peste 10 volume.

În seara de vineri, Centrul Cultural Topliţa a oferit conferenţiarilor prezenţi la Izvoru-Mureşului un interesant program folcloric românesc.

A doua zi, sâmbătă, au avut loc lucrările pe mai multe secţiuni: Istorie; Istorie bisericească şi spiritualitate creştină; Etnografie şi cultură românească; Managementul relaţiei majoritate – minoritate în România; Arhivistică şi muzeologie. Comunicările prezentate în cadrul sesiunii vor fi publicate în revista „Acta Carpatica” nr. 2/2015, anuarul Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Centrului European de Studii Covasna-Harghita şi al Asociaţiei „Ştefadina” Bucureşti.

Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie, cultură şi civilizaţie” a fost organizată de Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, din cadrul Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Liga Cultural-Creştină „Andrei Şaguna”, Asociaţia „Ştefadina” din Bucureşti şi Centrul Cultural Topliţa, cu sprijinul Consiliului Judeţean Covasna şi a Consiliului local Sfântu-Gheorghe.

Consemnare de Şt. PĂTRÎNTAŞ

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.