Dacă nu va mai ploua ca până acum, pierderile la cereale şi cartofi vor fi nesemnificative | Informația Harghitei - jurnal independent
marți , 7 decembrie 2021
Home » Agricultură/Ecologie » Dacă nu va mai ploua ca până acum, pierderile la cereale şi cartofi vor fi nesemnificative
Dacă nu va mai ploua ca până acum, pierderile la cereale şi cartofi vor fi nesemnificative

Dacă nu va mai ploua ca până acum, pierderile la cereale şi cartofi vor fi nesemnificative

Iulie a fost cea de-a treia lună în care, după mai şi iunie, precipitaţiile înregistrate au depăşit 100 litri/metru pătrat, lucru care a făcut posibilă recuperarea deficitului acumulat în sol începând cu ultima perioadă a anului trecut. Şi totul ar fi fost în ordine dacă repartizarea era uniformă, numai că, potrivit domnului ing. Török Eugen, directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură a judeţului (DAJ) Harghita, au fost situaţii în care, într-o singură zi, au căzut, de la zonă la zonă, între 35 şi 50 de litri pe aceeaşi unitate de suprafaţă. Aşa se explică faptul că multe parcele cu cereale sunt culcate la pământ, motiv pentru care, într-o măsură mai mică sau mai mare, pierderile sunt inevitabile.

Din fericire, în zonele Ciucului şi Gheorgheniului recoltarea cerealelor este încă în perioada normală şi, după cum aprecia d-l Török, dacă timpul va permite, în 10-14 zile lucrarea s-ar putea încheia fără probleme deosebite.

În zonele Odorheiului şi Cristuru-Secuiesc sunt ceva necazuri şi datorită lor nu este exclus ca o parte din boabe să ajungă la furajarea animalelor şi nu la o unitate de morărit cum ar fi de dorit, însă, una peste alta, producţia medie estimată pe judeţ s-ar putea situa, dacă timpul va permite, între 3.200 şi 3.500 kg la hectar, cu ceva mai mult decât acum un an.

Cu sublinierea că orzul a fost recoltat pe întreaga suprafaţă, obţinându-se circa 3 tone/ha, să vedem ce perspectivă ne oferă la această dată cartoful, cultură care, după cum arăta directorul DAJ Harghita, pare să se fi stabilizat în privinţa suprafeţelor ocupate, după ce câţiva ani buni s-a tot plasat pe o curbă descendentă îngrijorătoare. Dovadă că, dacă în 2013 vorbeam despre 9.338 ha, în 2014 vorbim despre 9.950 ha şi despre o producţie estimată foarte bună.

Aşa să fie, pentru că altfel nici nu-ţi mai vine să mănânci cartofi, dacă afli de pildă că cei din import, mari cât pumnul, sunt cumpăraţi din diferite ţări ale bătrânului continent la preţuri de nimic şi vânduţi aici la preţuri foarte mari, în condiţiile în care acolo sunt obţinuţi pentru a fi folosiţi doar în hrana animalelor, ca furaje.

Aceşti cartofi, pe lângă faptul că au schimbat complet obiceiul locului, după cum crede interlocutorul meu, în sensul că e mai uşor de curăţat de coajă unul mare decât unul mic, mai fac în opinia sa şi o concurenţă neloială cartofilor indigeni, mult mai gustoşi şi mult mai sănătoşi. Idee în care le recomandă consumatorilor să cumpere tuberculi de calibru mijlociu – 4,5-6, maximum 7 centimetri, de la producătorii harghiteni şi asta nu numai din patriotism local, ci şi pentru că „noi nu exagerăm cu îngrăşămintele chimice”.

Acum însă, n-ar fi exclus să avem şi cartofi autohtoni ceva mai mari ca în alţi ani, date fiind condiţiile favorabile de dezvoltare a lor, dar asta nu trebuie să ne îngrijoreze.

Revin însă la ploi şi mai reţin că ele au fost bune atât pentru cereale, cât şi pentru cartofi, dar în egală măsură au fost bune şi pentru boli, şi pentru dăunători, mana fiind, ca să zic aşa, în apele ei. În consecinţă, „cei care au început tratamentele din vreme, folosind produse de calitate, pot aştepta producţii de cartofi cuprinse între 30 şi 40 tone/ha; ceilalţi, care nu au procedat astfel, pot aştepta o producţie sub 10 tone”. Important e, după părerea d-lui Török, că producătorii din judeţ au învăţat pe pielea lor un lucru: ori cultivă cartofi ca lumea, ori deloc, şi uite aşa, treptat, treptat, 70 la sută dintre ei au ajuns să se plaseze în prima grupă.

Fără a risca să dea un pronostic pentru producţia medie a anului în curs, şeful DAJ Harghita mi-a prezentat producţiile ultimilor trei ani, după care şi-a exprimat speranţa că, în funcţie de ceea ce se va obţine în restul ţărilor din spaţiul comunitar, am putea ieşi cu cartofii la export, cum s-a întâmplat în 2013, când ei au luat calea către Bulgaria, Grecia, Polonia şi Italia. Dar iată şi producţiile despre care anterior aminteam: 2011 – 21,6 t/ha; 2012 – sub 10 t/ha şi 2013 – 15,5 t/ha!

Specialist în cultura cartofului şi producător activ, inginerul Török este primul şi, deocamdată, singurul agricultor din Harghita care a însămânţat, al doilea an consecutiv, muştar, plantă ale cărei seminţe sunt destinate procesării. Şi ştiţi ce-a păţit? A învăţat pe pielea sa ce trebuie să facă altfel decât în primul an pentru ca producţia să-l mulţumească atât pe dumnealui, cât şi pe doamna sa, şefa fermei familiei Török. Şi a învăţat bine, pentru că acum, în 2014, va obţine de pe 4 hectare o producţie egală cu cea pe care a obţinut-o în 2013 de pe 6 hectare. Prin urmare, cei care vor să-şi diversifice planul de cultură pentru anul agricol următor, introducând în el şi muştarul, e de dorit să-i solicite sfatul, mai ales că faza de experiment a fost cu bine depăşită!

ŞTEFANA DRĂGHICI

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.