„Dacă multiculturalismul a eşuat, interculturalismul – vrem, nu vrem – există” | Informația Harghitei - jurnal independent
luni , 13 iulie 2020
Home » Cultură » „Dacă multiculturalismul a eşuat, interculturalismul – vrem, nu vrem – există”
„Dacă multiculturalismul a eşuat, interculturalismul – vrem, nu vrem – există”

„Dacă multiculturalismul a eşuat, interculturalismul – vrem, nu vrem – există”

Vernisajul selecţiei din lucrările Salonului Naţional al Artelor

 

Miercuri s-a vernisat, la Casa Artelor din Miercurea-Ciuc, Expoziţia de artă TEMEIURI – oglindire şi transfigurare, o selecţie reprezentativă de 50 de lucrări (pictură şi tapiserie) din cele 300 care au fost expuse în Sala „Brâncuşi” a Palatului Parlamentului. În întâmpinarea vernisajului a avut loc o conferinţă de presă la care au participat Angéla Ferencz, managerul Centrului Cultural Harghita, artistul plastic Botár László, criticii de artă George Radu Serafim, Nicolae Bucur şi Székedi Ferenc. Înaintea intrării în tematică, Botár Lázló a fost felicitat pentru faptul că, prin relaţii personale, a reuşit şi de această dată să aducă selecţia naţională în municipiu, ţinând cont că doar Constanţa şi Piteştiul mai beneficiază de expoziţii itinerante ale Salonului Naţional.

Radu George Serafim a afirmat că, la această oră, arta este cel mai bun produs de export pe care România poate să-l aibă. În acest context, Salonul Naţional al Artelor poate să dea imaginea unei realităţi de la un moment dat, tocmai deoarece arta plastică are, ca şi muzica, un limbaj universal, indiferent dacă produsul artistic aparţine unui artist român, maghiar, german sau evreu.

„Dacă doamna Merkel spunea că multiculturalismul a eşuat, nu acelaşi lucru îl putem spune despre interculturalism, care vrem, nu vrem, există. Nu putem să discutăm despre cultura franceză fără să-l evocăm pe Modigliani, evreul de origine italiană, sau pe Chagall, evreul de origine bielorusă, sau despre cultura spaniolă fără El Greco; nu există nicăieri o cultură curată aşa cum nu există o naţiune curată, toate sunt rezultatul unor imixtiuni, unor asimilări, unor realităţi complexe; nu există o artă etnic curată, poate cu excepţia neoliticului, dar chiar nici acolo”, a susţinut criticul bucureştean.

„Noi dorim să creăm un spaţiu valabil pentru toate formele de relief profesionist. Vârfurile nu există decât în raport cu celelalte forme de relief, tocmai de aceea am făcut acest salon, care îşi propune într-un fel să reînvie saloanele oficiale de altă dată. (…) În ultimii ani, juriul, condus de preşedinţi ai Uniunii Artiştilor Plastici, a fost extrem de exigent, respingând jumătate din lucrările propuse, ceea ce a îmbunătăţit substanţial calitatea exponatelor”.

Întrebat dacă nu cumva nonfigurativul – care e deja „bătrân”, are peste 100 de ani – şi-a atins limitele, George Radu Serafim a spus că sunt elemente de revenire, postimpresionismul şi hiperrealismul ar fi un semn, mai ales ultimul, care se apropie de tehnicile fotografice, dar important nu este cum spui, ci ce spui. „În peregrinările mele pe afară am constatat că artiştii lor au materiale şi culori excepţionale, dar nu întotdeauna au şi ce spune, pe când artiştii noştri încă mai au ceva de spus, şi până la urmă asta contează”, a conchis vorbitorul.

La vernisajul care a avut loc miercuri, la ora 18:00, după ce a reiterat meritele Centrului Cultural Judeţean Harghita, curatorului Botár László şi ale Asociaţiei Atheneum, criticul de artă Nicolae Bucur a spus: „Aş zice, sfătuind cumva şi pe vizitatori, să percepem acest bogat material artistic nu numai cu ochiul privitorului, ci să încercăm să-i înţelegem pe creatori şi prin acea lume, poate mai specială, mai altfel gândită/propusă de unii. Fiecare lucrare se cere chibzuită şi pătrunsă cu atenţie. O putem sau nu descifra? Iată-ne în faţa unei încercări, chiar provocări. Interioritatea şi intuiţia, se spune, determină calea spre valoare. Cred că din punct de vedere al formei şi al cromaticii o bună parte a compoziţiilor ating autenticitatea. Să nu parcurgem în galop expoziţia. Să ne oprim nu numai la formă, neuitând însă că un tablou este compus din semne; să analizăm şi culoarea lucrărilor expuse. Culoarea, mai presus de orice, înseamnă dialogul, adică complicitatea între artist şi energiile ei, unde artistul are factorul decizional (ce şi cât aşterne pe pânză, pe un anume material). Artele sunt o împletitură armonioasă ce exprimă sentimente şi trăiri profunde. Dacă spectatorul vibrează alături de artist, simţind bucuria, tristeţea, măreţia, neliniştea, întristarea, însingurarea înseamnă că a înţeles mesajul. Are asupra memoriei noastre afective această colecţie un anume magnetism? Aceasta-i întrebarea!”.

Expoziţia TEMEIURI – oglindire şi transfigurare poate fi vizitată până pe 24 iunie a.c., în Sala de Marmură (etajul I) a Casei Artelor (fosta Casă de Cultură a Sindicatelor) din Miercurea-Ciuc.

Consemnare de M. GROZA

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.