Stop Fals Coronavirus! Cum au călătorit pe Facebook sfaturile fake ale unui diavol bătrân către unul mai tânăr | Informația Harghitei - jurnal independent
luni , 21 septembrie 2020
Home » Societate »
Stop Fals Coronavirus!
Cum au călătorit pe Facebook sfaturile fake ale unui diavol bătrân către unul mai tânăr
<h5><i>Stop Fals Coronavirus!</i></h5> Cum au călătorit pe Facebook sfaturile fake ale unui diavol bătrân către unul mai tânăr

Stop Fals Coronavirus!
Cum au călătorit pe Facebook sfaturile fake ale unui diavol bătrân către unul mai tânăr

Nu e prima dată când oamenii atribuie în mod eronat nişte citate unor personalităţi notorii. Cel mai cunoscut exemplu de la noi e atribuirea eronată a celebrei fraze lui Ştefan cel Mare: „Moldova n-a fost a strămoşilor mei, n-a fost a mea şi nu e a voastră, ci a urmaşilor voştri şi a urmaşilor, urmaşilor voştri în veacul vecilor”. De fapt, acest discurs aparţine doar personajului literar Ştefan cel Mare din piesa de teatru „Apus de Soare” a lui Barbu Ştefănescu Delavrancea, iar citatul în sine e doar o mică parte din mulţimea de clişee care pivotează în jurul mistificării imaginii voievodului.

Dar acum vom vorbi despre un alt autor căruia i s-a atribuit pe nedrept un citat care n-are nicio legătură cu opera sa literară. E vorba despre scriitorul britanic C.S. Lewis, cunoscut publicului larg mai ales datorită „Cronicilor din Narnia” scrise în anii 1950.

Totul a început de la o postare pe Facebook a contului Anca Chiser pe 25 iunie, cu câteva pasaje prezentate a fi extrase din cartea „Sfaturile unui diavol bătrân către unul mai tânăr” publicată de C.S. Lewis în 1941. De fapt, cartea fusese publicată în 1942, iar denumirea originală a acesteia este „The Screwtape Letters”!

Textul postării este însoţit de o poză a coperţii unei ediţii Humanitas din 2007, iar pasajele vorbesc despre un dialog între un diavol bătrân şi unul tânăr:

Un tânăr diavol: – Cum ai trimis în iad atâtea suflete?

Bătrânul diavol: – Prin frică!

Cel tânăr: – Bravo! De ce le era frică? Război? Foamete?

Bătrânul: – Nu…De o boală!

Apoi postarea continuă cu explicaţia special fabricată prin care să contextualizeze pandemia de SARS-CoV-2 din prezent, cu un număr mare de puncte de suspensie, departe de stilul unei cărţi publicate de un scriitor care se respectă:

Bătrânul: – Au crezut din greşeală că singurul lucru pe care trebuie să-l păstreze cu tot preţul este VIAŢA!!! Nu s-au îmbrăţişat….Nu s-au salutat…S-au îndepărtat unul de celălalt! Au renunţat la toate contactele umane…La tot ce este uman! Au rămas fără bani. Şi-au pierdut locul de muncă. Dar au să se teamă pentru viaţa lor chiar dacă nu mai aveau nici măcar pâine. Au crezut tot ce-au auzit, au citit ziare şi au crezut orbeşte tot ce au citit. Au renunţat la libertate. Nu au mai plecat de acasă. Nu au mers nicăieri. Nu şi-au vizitat rude şi prieteni.

Lumea s-a transformat într-un mare lagăr de concentrare, cu prizonieri voluntari. Au acceptat totul!!! Doar pentru a supravieţui unei alte zile mizerabile… Nu au trăit, au murit în fiecare zi! A fost uşor să le iau sufletele mizerabile…”.

Sunt cam aceleaşi lozinci scandate de protestatarii negaţionişti ai COVID-19 din Piaţa Victoriei, doar că de data aceasta mesajele contestatare a măsurilor de protecţie sanitară se vor întărite de o carte a lui C.S. Lewis publicată acum 80 de ani: „C.S. Lewis – „Sfaturile unui diavol bătrân către unul mai tânăr” – carte scrisă în 1941 (sic!)”.

Am vrut să găsesc aceste pasaje, sau măcar parafraze, în această carte disponibilă, folosind cuvinte-cheie: război, foamete, frică, lagăr de concentrare, contactele umane. Orice încercări de a identifica măcar un dialog cât de cât parafrazat a fost în zadar. Scriitorul britanic pur şi simplu nu a scris aşa ceva, dincolo de faptul că forma romanului este una epistolară, fără dialoguri!

Chiar dacă administratoarea contului Anca Chiser fusese atenţionată, prin comentarii, că respectivele pasaje nu se regăsesc în carte, postarea încă mai este redistribuită în grupurile de discuţii pe diverse teme conspiraţioniste, fiind la un moment dat chiar virală datorită celor peste 600 de reacţii şi 741 de redistribuiri.

Din păcate, aceste pasaje fake ale lui C.S. Lewis au ajuns să fie preluate inclusiv de portalul de ştiri DC News, iar fake news-ul fiind apoi redistribuit în alte grupuri cu un potenţial impact de peste 280 mii de urmăritori. Şi asta în condiţiile în care „ştirea” de pe DC News a generat şi ea peste 4.900 de reacţii, 571 de comentarii şi circa 7.000 de redistribuiri, alimentând şi mai mult scepticismul publicului faţă de existenţa sau pericolul reprezentat de noul coronavirus.

De altfel, astfel de postări au fost sesizate de Reuters şi Snopes mai demult, încă din 12 martie, numai că de data aceasta autorului britanic îi erau atribuite alte fragmente în limba engleză. Apoi au urmat diverse postări cu „Citate celebre” de-ale lui Lewis, unde se prezintă o expunere a satanei, unde acesta descrie într-o manieră plastică frica şi anxietatea pe care le provoacă deliberat în rândul societăţii, urmând răspunsul şi intervenţia pozitivă a lui Iisus în societate. Din imaginea respectivă ar reieşi că Lewis ar fi scris aceste rânduri în contextul celui de al Doilea Război Mondial.

Pentru a exclude orice posibilitate ca respectivele pasaje să fi fost reale sau măcar apropiate ca parafraze, jurnaliştii de la Reuters au verificat cu atenţie şi celelalte cărţi publicate de C.S. Lewis în 1942, cum ar fi „The Case for Christianity”, „A Preface to Paradise Lost” şi „Broadcast Talks”, fără a identifica nici măcar un paragraf similar cu citatul respectiv. De asemenea, dialogul cu pricina nu apare publicat nici măcar în celebra culegerea de citate ale lui Lewis (aproximativ 1500) – „The Quotable Lewis”.

Cel mai probabil că principala sursă de inspiraţie a pasajelor în limba română fusese tocmai aceste citate fake atribuite lui C.S. Lewis de diverşi utilizatori Facebook, numai că acestea, la rândul lor, au fost treptat adaptate, preluate şi redistribuite în contextul situaţiei actuale de criză sanitară.

Totuşi, aceste „pasaje” fake au fost împachetate abil, astfel încât să trimită instant la titlul romanului epistolar „The Screwtape Letters”, deoarece acolo chiar e vorba de un dialog între doi diavoli prin intermediul căruia Lewis îşi propunea să expună şi să examineze dezbaterea teologică despre ispită. În carte vom găsi, într-adevăr, un demon bătrân pe nume Screwtape (Zgândărilă) care-i trimite scrisori de încurajare şi sfaturi practice nepotului său în încercarea sa de a câştiga sufletul unui tânăr (pacientul). La cinci ani de la apariţia cărţii în librăriile americane, Lewis apare pe coperta revistei TIME, fiind reprezentat cu un diavol pe umăr, iar romanul va deveni în scurt timp una dintre cele mai populare opere ale sale.

Pe lângă asta, atribuirea autorului britanic a unor citate eronate a devenit deja un fenomen online, atrăgând atenţia inclusiv a Fundaţiei C.S. Lewis, care fusese nevoită să creeze şi o secţiune dedicată pentru a demonta falsele citate, cu redirecţionare pe blogul lui William O’Flaherty – un mare cunoscător al operei scriitorului.

Chiar într-un studiu publicat de O’Flaherty la Taylor University în 2014, acesta ajunsese la concluzia că motivele pentru care oamenii folosesc citate false, atribuite ulterior lui C.S. Lewis, sunt multiple şi că acestea ţin de „biasul de confirmare”: „Oamenii sunt în căutarea informaţiilor adaptate propriilor convingeri, şi tocmai de aceea au nevoie de o sursă pentru întărirea încrederii”. A folosi o celebritate, precum e C.S. Lewis, pe post de paratrăsnet pentru a confirma propriile convingeri şi informaţii este nu numai una comodă, dar şi extrem de eficientă, după cum arată şi impactul acestor tipuri de fake news la nivel de social-media. Doar în 2017, Christianity Today a reuşit să demonteze 10 cele mai populare citate atribuite greşit lui C.S. Lewis, sau parafraze total aberante.

Recomandarea noastră e să verificaţi de două ori sursa oricăror postări, mai ales atunci când aspectul textului vă trezeşte nişte dubii. Fake news-urile folosesc excesiv majuscule sau semne de punctuaţie, sau vă trezesc anumite emoţii de suspiciune sau ură. De asemenea, încercaţi să apelaţi la site-uri de fact-checking şi să verificaţi dacă postarea/ştirea n-a fost demontată deja.

Informaţi-vă din surse sigure şi de calitate!

Nicolae ŢÎBRIGAN, membru în Consiliul de Experţi LARICS

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.