Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
„Organizatorii ar fi trebuit să solicite cu smerenie îngăduinţa de la gazdele maghiare”
Înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, în urmă cu 20 de ani, a produs reacţii nu tocmai favorabile în Parlamentul României. Evident, mai ales din partea reprezentanţilor Uniunii Democratice a Maghiarilor din România (UDMR). Iar despre vehemenţa acestora împotriva înfiinţării acestei instituţii, dar, din păcate, şi reacţiile unor reprezentanţi ai partidelor româneşti a vorbit prof. univ. dr. Petre Ţurlea de la Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” din Bucureşti, dar şi fost parlamentar în perioada 1990-2000. Evocarea acelor reacţii a avut loc în cadrul lucrărilor în plen ale Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie”, ce a avut loc în municipiul Miercurea-Ciuc şi care a fost dedicată împlinirii a 20 de ani de la înfiinţarea Episcopiei.
În cadrul comunicării „Ecouri privind înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei în Parlamentul României”, prof. univ. dr. Petre Ţurlea a amintit o declaraţie a UDMR lansată pe piaţă după sărbătoarea din Miercurea-Ciuc din 1994: „Înscăunarea episcopului român a fost o demonstraţie de forţă împotriva maghiarimii locale, o demonstraţie arogantă. Brutalitatea cu care puterea ne-a impus sărbătoarea, nesolicitând aprobarea, abuzând în mod arţăgos de puterea pe care au primit-o temporar. Organizatorii ar fi trebuit să solicite cu smerenie îngăduinţa de la gazdele maghiare”. „Aceasta era declaraţia UDMR din Covasna la momentul întemeierii Episcopiei. Evident, este o declaraţie impertinentă. Era dovada cea mai clară a faptului că se legau tocmai de naţionalismul acestei instituţii care era creată pentru apărarea românilor din Covasna şi Harghita”.
Şi atunci, ca şi acum, mulţi oameni politici au pus interesul lor şi al partidului din care fac parte mai presus de interesul naţional
„În Parlament, a doua zi, a fost un adevărat scandal. La Camera Deputaţilor, din păcate, am vorbit doar eu (n.n. – reacţie la declaraţia UDMR). La Senat au vorbit mai mulţi oameni, incriminând această declaraţie a UDMR. (…) În încheierea discursului, Camera Deputaţilor s-a transformat într-un vacarm. Am primit fluierături din băncile UDMR şi, de asemenea, apostrofări din partea partidelor româneşti de atunci din opoziţie, care nu vroiau să supere UDMR (…) inclusiv Partidul Democrat al d-lui Petre Roman şi d-lui Băsescu. D-l Băsescu era în sală şi era dintre cei mai vehemenţi strigători. La Senat au fost mai mulţi oameni care au intervenit, printre care Corneliu Vadim Tudor, Adrian Păunescu etc. Toţi au incriminat această declaraţie maghiară şi au cerut eliminarea din viaţa publică a României a UDMR. Uniunea nu trebuia lăsată nici măcar să se înfiinţeze, pentru că un partid etnic nu este normal în România”.
Mai departe, vorbitorul a constatat că „şi atunci, ca şi acum, mulţi oameni politici au pus interesul lor şi al partidului din care fac parte mai presus de interesul naţional”. „Cei mai vehemenţi în Senat s-au pronunţat, evident, reprezentanţii UDMR – Károly Ferenc şi Frunda György (actualul consilier al d-lui prim-ministru Ponta). Îl consiliază d-l Frunda György pe d-l prim-ministru în legătură cu probleme transilvănene, inclusiv în legătură cu problemele românilor de aici. Nu este un caz singular. Un fost prim-ministru, Radu Vasile, după ce a fost aici şi a văzut care e situaţia românilor, la plecare a spus ferm (…): Mi-am dat seama că aveţi dreptate, mâine ajung la Guvern, îmi voi numi un consilier special pe problemele românilor din Covasna şi Harghita. Şi s-a ţinut de cuvânt. E singura dată când s-a ţinut de cuvânt. A doua zi a numit drept consilier al său pentru problemele românilor din Covasna şi Harghita pe Kolumbán Gábor (n.n. – fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Harghita)”.
Ca şi astăzi, în 1994 politicianismul face ca în Parlament să nu se poată adopta o poziţie fermă, unitară, a partidelor româneşti împotriva şovinismului maghiar
În continuare, prof. univ. dr. Petre Ţurlea a arătat că exact „ca şi astăzi, în 1994 politicianismul face ca în Parlament să nu se poată adopta o poziţie fermă, unitară, a partidelor româneşti împotriva şovinismului maghiar. În toată perioada cât am fost în Parlament, între 1990 şi 2000, o singură dată Parlamentul a adoptat o moţiune împotriva UDMR. Este aceea care am propus-o eu în ianuarie 1994 ca deputat independent. Deci se putea. În toate celelalte cazuri nu s-a putut şi nu s-a făcut”. „Al doilea lucru pe care vreau să-l subliniez. Este de remarcat faptul că în perioada aceea, în 1994, totuşi, în raport cu perioada de astăzi, problemele românilor din Harghita şi Covasna erau aduse în discuţia Parlamentului de unii sau de alţii. Astăzi, vocea reprezentanţilor românilor din Harghita şi Covasna este mută. Nimeni nu îl cunoaşte pe reprezentantul românilor din Covasna pentru că niciodată nu a vorbit în Parlament despre nevoile acestor români. Şi când i-am spus public acest lucru s-a supărat şi a trântit uşa…”.
„Singurul stâlp în jurul căruia se mai solidarizează românii din aceste zone este Biserica Ortodoxă Română”
Fostul parlamentar a evidenţiat în prezentarea sa că „în timp ce evenimentele se tot parcurg, timpul trece, ne dăm seama din ce în ce mai mult că înfiinţarea Episcopiei Covasnei şi Harghitei a fost un lucru bun. Din două puncte de vedere. În primul rând a organizat temeinic, normal, viaţa religioasă a românilor din cele două judeţe. În al doilea rând a reuşit să încetinească foarte mult procesul de maghiarizare, de deznaţionalizare a românilor din aceste locuri. Biserica Ortodoxă Română, trebuie spus cu fermitate, a fost dintotdeauna şi este şi astăzi o Biserică Naţională. Dar cu atât mai mult are caracter naţional Episcopia Ortodoxă de Covasna şi Harghita. Statul Român în aceste zone, ştiţi cu toţii, şi-a cedat puterile UDMR. Şi de aceea, singurul stâlp în jurul căruia se mai solidarizează românii din aceste zone este Biserica Ortodoxă Română. Deci, este obligativitatea tuturor românilor, nu numai din aceste zone, de a susţine Episcopia”.
Un lucru pe care mulţi l-au uitat
Referitor la actualul proiect privind autonomia, vorbitorul a spus că: „am aflat, chiar dacă nu mai sunt în Parlament, dar mai am multe cunoştinţe în zona de sus a ţării, că deja de 2 luni există tratative, să le zicem, între actualul Guvern şi conducerea UDMR. UDMR să dea voturile pentru viitorul preşedinte, conducerea Guvernului acceptând o formă periată, ca să nu sperie lumea, a acestui proiect de lege a autonomiei (n.n. – se poate, totuşi, să fie vorba de mult anunţata lege privind descentralizarea). Din partea UDMR tratează consilierul primului-ministru, Frunda György, şi din partea PSD veşnica noastră cunoştinţă Viorel Hrebenciuc. (…) Este foarte cunoscut faptul că acest consilier al primului-ministru, Frunda György, dintotdeauna a gândit la fel. Iată un lucru pe care mulţi l-au uitat. Ianuarie 2006, Frunda György propune adunării Parlamentului Europei adoptarea unei rezoluţii prin care să impună României statutul de autonomie a secuilor şi să impună modificarea Constituţiei. Deci se ştia de mult ce gândeşte acest om. Şi dacă se ştia, cum de a ajuns să-l consilieze pe d-l prim ministru Ponta?”.
În încheiere, în ciuda celor prezentate, prof. univ. dr. Petre Ţurlea se arată optimist, din două motive. „În primul rând, datorită faptului că românul transilvan a fost dintotdeauna patriot, până la jertfa de sine pentru apărarea ţării. (…) În al doilea rând mă bazez pe optimismul acesta, care unora li s-ar putea părea exaltat, de faptul că avem încă o Biserică Română foarte puternică. Şi avem ierarhi în fruntea acestei biserici române care nu sunt numai ierarhi ai Bisericii, dar sunt şi mari patrioţi”. (Şt. Pătrîntaş)
