Creşterea nivelului de fiscalizare la băuturi alcoolice a generat încasări mai mici din accize cu 180 mil. euro/an | Informația Harghitei - jurnal independent
marți , 26 octombrie 2021
Home » Societate » Creşterea nivelului de fiscalizare la băuturi alcoolice a generat încasări mai mici din accize cu 180 mil. euro/an
Creşterea nivelului de fiscalizare la băuturi alcoolice a generat încasări mai mici din accize cu 180 mil. euro/an

Creşterea nivelului de fiscalizare la băuturi alcoolice a generat încasări mai mici din accize cu 180 mil. euro/an

Măsurile fiscale introduse în ultimii ani au condus la restrângerea puternică a producţiei de băuturi alcoolice, la scăderea încasărilor bugetare cu sume importante şi la orientarea consumatorilor, inclusiv a celor din mediul urban, către băuturile obţinute în gospodăriile individuale ţărăneşti, băuturi care nu respectă normele de siguranţă alimentară, au o calitate incertă, iar datorită eludării obligaţiilor fiscale au preţuri mult mai mici faţă de cele obţinute legal. De asemenea, nivelul actual de taxare a băuturilor alcoolice româneşti orientează comercianţii şi consumatorii către oferta de produse din ţările vecine – se arată într-o analiză efectuată de către Tudorel Balta, preşedinte VINROM.

Urmare a creşterii fiscalităţii în ultimii ani s-au înregistrat: l Scăderea producţiei şi a comercializării legale a diferitelor categorii de băuturi alcoolice cu consecinţe asupra reducerii veniturilor bugetare, pierderea locurilor de muncă l Creşterea producţiei şi vânzărilor nefiscalizate a diferitelor tipuri de băuturi alcoolice obţinute în gospodăriile din mediul rural  l Creşterea micului trafic de frontieră şi relaxarea condiţiilor privitoare la trecerea frontierei cu ţări vecine precum Bulgaria, Moldova şi Serbia a încurajat opţiunile de aprovizionare din ţările vecine.

 

I. Băuturile alcoolice spirtoase/alcool etilic

Recenta măsură de creştere a accizei la băuturi spirtoase de la 750 euro/hl alcool pur la 1.000 euro/hl. alcool pur, introdusă de la 1 septembrie prin Ordonanţa nr. 16/2013, a condus la diminuarea imediată a producţiei şi vânzărilor legale şi la o colectare din accize mai mică cu circa 20 mil. euro în perioada septembrie-decembrie 2013, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2012.

Producţia legală acoperă în mică parte consumul populaţiei. Consumul oficial în România este de 3 ori mai mic decât în Bulgaria – acolo unde nivelul de acciză este de numai 562 euro/hl alcool pur, astfel încât suma încasată din accize în 2012 în România a fost de 91 mil. euro, fiind mai mică decât cea încasată în Bulgaria – 95 mil. euro. Dacă în România consumul legal/locuitor şi cota de acciză ar fi aceleaşi ca în Bulgaria, statul român ar fi încasat în plus cu 156 milioane de euro/an!

În acest context a crescut puternic oferta de ţuică şi pălincă obţinute în gospodăriile ţărăneşti care nu sunt controlate din punct de vedere fiscal, al calităţii şi al siguranţei alimentare, în prezent la nivel naţional numai circa 150 de mici producători funcţionează legal care reprezintă sub 1% din numărul total al producătorilor reali!

Din cauza preţurilor mari datorate fiscalităţii ridicate a crescut interesul în procurarea băuturilor spirtoase din categoria whisky, vodcă, gin ş.a. din centrele comerciale din ţările vecine, iar prin amploarea acestei concurenţe de la graniţă este descurajată producţia legală autohtonă.

Acciza minimă la nivelul UE de 550 euro/hl alcool pur (Directiva Consiliului EEC nr. 84/1992) a fost stabilită în funcţie de puterea de cumpărare a consumatorilor din statele mai puţin dezvoltate economic, ţinând cont de puterea de cumpărare a consumatorilor din România, creşterea nivelului accizei la 1.000 euro/hl este nesustenabilă având un impact negativ dovedit asupra producătorilor şi bugetului de stat.

 

II. Piaţa băuturilor alcoolice intermediare: aperitive, vermuturi, băuturi pe bază de vin şi alte băuturi alcoolice care conţin şi alcool de distilare, în general produse cu concentraţie alcoolică între 15-22 grade

Acciza de 165 euro/hl produs practicată în prezent în România este una dintre cele mai mari în Europa, fiind mult mai mare decât cotele existente în multe state membre: Bulgaria – 46 euro/hl, Cipru – 45 euro/hl, Spania – 55 euro/hl, Portugalia – 65 euro/hl, Croaţia – 67 euro/hl, Italia – 68 euro/hl.

De la 1 iulie 2010, momentul creşterii cu 250% a accizei la băuturi intermediare de la 65 euro/hl produs la 165 euro/hl, producţia s-a prăbuşit cu 97% faţă de nivelul anterior, iar încasările bugetare din accize la această categorie de băuturi au scăzut astfel: 119,7 mil. lei în 2009, 81,5 mil. lei în 2010, 12, 8 mil. lei în 2011, 5 mil. lei în 2013.

Aşadar, statul român pierde anual peste 100 mil. lei, adică în jur de 25 mil. euro din încasări din accize, la care se adaugă TVA şi alte taxe. Cererea este acoperită cu ţuică şi distilate cu tărie alcoolică mică obţinute în gospodăriile individuale ţărăneşti în special din sudul ţării, care ar putea fi concurate cu succes din punct de vedere al preţului de către băuturile intermediare, dacă nivelul accizei ar fi în jurul valorii de 55-65 euro/hl.

 

III. Vinurile spumante

Menţinerea accizării vinurilor spumante a condus la descurajarea consumatorilor şi la scăderea an de an a producţiei.

Bugetul încasează anual o sumă nesemnificativă de 2 mil. euro din accize la vinurile spumante. În Uniunea Europeană sunt doar 4 ţări viticole care au acciză la vinurile spumante: Franţa (o cotă neglijabilă), Germania, Ungaria şi România.

Având în vedere ponderea viticulturii în agricultura românească, investiţiile făcute în sectorul vitivinicol, precum şi necesitatea încurajării şi stimulării pieţei pentru a absorbi producţia internă şi valorificarea vinului la o valoare adăugată peste media generală a pieţei vinului, renunţarea la acciza pentru vinurile spumante ar avea pe termen scurt un impact nesemnificativ asupra bugetului, în schimb ar asigura pe termen mediu şi lung stimularea producţiei, a creşterii achiziţiilor de vinuri materie primă de la cramele româneşti şi a altor materiale produse în România, cu implicaţii pozitive în creşterea încasărilor bugetare agregate (TVA, alte taxe şi impozite), încasări care ar compensa neîncasarea celor 2 mil. euro şi ar da un semnal de încredere în acest sector.

Creşterea accizelor şi implicit a preţurilor au determinat scăderea consumului legal obligând firmele din domeniu să reducă sau să înceteze activitatea, pierzându-se peste 3.000 de locuri de muncă, afectând în felul acesta bugetul ajutorului de şomaj. În acest context sunt necesare măsuri de scădere a gradului de taxare cu efect în creşterea profitabilităţii producătorilor prin creşterea volumului şi diversificării producţiei la preţuri competitive – singurele măsuri realiste care pot descuraja consumul de băuturi nefiscalizate sau aduse din ţările vecine, conchide analistul.

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.