Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Nici o clasă de liceu cu predare în limba română în zona Cristur n Preşedintele CJ Harghita doreşte înfiinţarea unei clase cu profil sportiv în Ciucul de Sus
Proiectul de şcolarizare pentru anul şcolar 2016-2017 prevede o creştere a numărului de elevi, preşcolari şi şcolari, cu aproape 900, de la 39.673, câţi sunt în prezent, la 40.562.
Potrivit acestui proiect, ce a fost prezentat în prima şedinţă a Colegiului Prefectural din 2016, pentru anul şcolar viitor, la învăţământul preşcolar sunt prevăzute mai puţine grupe decât sunt în prezent – 554 de grupe (faţă de 556,5) – dar se aşteaptă la mai mulţi copii: 10.569 (cu peste 200 mai mulţi decât sunt acum la grădiniţă).
Situaţia este similară şi la învăţământul primar, acolo unde, din septembrie, se aşteaptă cu peste 200 mai mulţi elevi la ore (peste 16.700), dar se vor face cu aproape 14 clase mai puţin.
Dacă acum la învăţământul gimnazial sunt 642,5 clase în care învaţă 12.804 elevi, din septembrie se preconizează ca numărul elevilor să ajungă la 13.243, ei urmând să fie repartizaţi în 640 de clase.
Inspectorul şcolar general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Harghita, Petru Gârbea, explica că reducerea numărului de clase se datorează faptului că pentru anul şcolar viitor s-a dorit apropierea de numărul maxim efectiv/clasă.
În ceea ce privesc locurile din liceu şi învăţământul profesional, proiectul de şcolarizare asigură posibilitatea continuării studiilor pentru toţi elevii aflaţi acum în clasa a VIII-a, deoarece clasele a IX-a şi a X-a fac parte din învăţământul obligatoriu.
„Am luat în considerare componenţa etnică a judeţului Harghita, inclusiv distribuţia pe naţionalităţi şi limbi de studiu în zonele de şcolarizare din judeţ. S-a avut în vedere şi faptul – rezultat din experienţa anilor anteriori – că absolvenţii claselor a VIII-a se înscriu de regulă în unităţi de învăţământ liceal cât mai apropiate de domiciliul lor”, se precizează în proiectul de şcolarizare pentru anul şcolar 2016-2017.
De asemenea, în crearea numărului de clase liceale s-au mai avut în vedere condiţiile geografice ale judeţului, factorul financiar, care de multe ori este o piedică pentru ca un copil să se deplaseze la distanţe mari de casă şi, bineînţeles, numărul de elevi aflaţi acum în clasa a VIII-a.
Astfel, au fost proiectate: în zona Ciuc – 6,5 clase la secţia română şi 36,5 clase la limba maghiară; zona Topliţa – 11 clase la secţia română şi două clase la secţia maghiară; în zona Odorhei şi Gheorgheni – câte două clase la secţia română şi 33, respectiv 17 clase la secţia maghiară; iar în zona Cristur sunt proiectate 9 clase cu predare în limba maghiară pentru cei 255 de elevi aflaţi acum în clasa a VIII-a.
În ceea ce privesc clasele cu predare în limba română (21,5 la nivelul judeţului), cele mai multe vor fi pentru filiera teoretică: 13, dintre care 7,5 clase la profilul real, iar 5,5 clase la cel uman. La învăţământul tehnologic vor fi 4 clase, la cel profesional 2,5 clase, iar la vocaţional două clase.
De remarcat că în judeţul Harghita nu este nici clasă cu predare în limba română pentru cei care şi-ar dori să urmeze cursurile liceului de arte (vizuale ori muzică), dar situaţia este aşa de mulţi ani. În acelaşi timp, pentru secţia maghiară au fost create 5 clase pentru artele vizuale şi pentru muzică, unde vor fi aşteptaţi 140 de elevi. De asemenea, nici la profilul sportiv şi teologic nu au fost proiectate clase pentru învăţământul cu predare în limba română, la secţia maghiară fiind o clasă, respectiv 5,5 clase.
Per total, la nivelul judeţului Harghita, în anul şcolar 2016-2017, sunt proiectate, la nivelul liceului, 37,5 clase la filiera teoretică (23,5 clase la real), 35 de clase la cea tehnologică, 32 de clase la filiera profesională şi 14,5 clase la cea vocaţională (arte vizuale, muzică, pedagogic, sportiv, teologic).
Pe lângă aceste clase, proiectul de şcolarizare mai are în vedere 3 clase de a IX-a la seral şi cu frecvenţă redusă, 6 clase de a XI-a la seral (create pentru absolvenţii învăţământului profesional sau absolvenţii clasei a X-a din seriile anterioare) şi 13 clase pentru învăţământul postliceal.
În ceea ce priveşte învăţământul special, pentru 2016-2017 sunt prevăzute 3 grupe la grădiniţă şi câte 10 clase la învăţământul primar şi gimnazial. Iar la şansa a doua sunt proiectate 4 clase la ciclul primar şi tot atâtea la cel gimnazial.
Borboly Csaba: Ar trebui să ne axăm pe învăţământul profesional
Prezent la şedinţa de Colegiu Prefectural, preşedintele CJ Harghita, Borboly Csaba, spunea că învăţământul harghitean ar trebui să se orienteze mai mult spre cel profesional.
Acesta amintea faptul că în anii trecuţi aproximativ jumătate dintre absolvenţii de liceu nu promovau Bacalaureatul, iar în lipsa acestei diplome adolescenţii nu îşi găseau locuri de muncă în judeţ şi erau nevoiţi să plece pe alte meleaguri. Din acest motiv, Borboly Csaba consideră că o soluţie ar fi punerea unui accent mai mare pe învăţământul profesional, tinerii putând învăţa o meserie cu care să-şi găsească mai uşor un loc de muncă în zonă.
O altă doleanţă a preşedintelui CJ Harghita este crearea unei clase cu profil sportiv în Ciucul de Sus. Se ştie că la Cârţa funcţionează un patinoar acoperit, iar acesta este frecventat de sute de copii. „Cu câteva posturi în plus, o clasă sportivă s-ar putea realiza. Copiii care sunt buni hocheişti, din clasa a V-a, a VI-a sunt luaţi deja în Ungaria”, preciza Borboly Csaba.
Adrian Jean Andrei şi Petru Gârbea: Învăţământul profesional nu ar schimba mult situaţia
În replica celor spuse de Borboly Csaba, prefectul judeţului, Adrian Jean Andrei, spunea că aceste clase profesionale pot să acopere o parte din necesarul pieţei, dar cartea salvatoare pentru judeţ stă în altă parte. „Cred că cel mai bine e să aducem nişte investitori, să creăm locuri de muncă şi cred că atunci nu ar mai pleca nimeni. Asta cred că ar fi cartea salvatoare pentru judeţul Harghita, ca nimeni să nu mai plece”, spunea Adrian Jean Andrei.
La rândul său, inspectorul şcolar general al IŞJ Harghita arăta că majoritatea dintre cei care nu au promovat examenul de Bacalaureat provin tocmai de la liceele tehnologice. Iar în cazul lor, cu diplomă de Bacalaureat sau fără ea nu contează prea mult.
LIVIU CÂMPEAN
